Disputa dintre autoritățile Republicii Moldova și FLYONE este urmărită de mai multe țări, iar cazul companiei ar fi ajuns inclusiv în atenția conducerii Armeniei. Președintele Consiliului de Administrație al FLYONE Moldova, Vlad Cebotari, susține că situația a devenit un test pentru modul în care Republica Moldova își protejează investitorii și dreptul de proprietate, scrie NewsAlert.md
Potrivit lui Cebotari, cazul FLYONE ar fi generat demersuri și discuții din partea Armeniei, precum și a altor state. Acesta susține că situația companiei este urmărită din exterior, iar mai multe țări solicită sau colectează informații despre acest caz.
„O intervenție, o solicitare, discuții din partea autorităților armene, cum și din partea altor autorități și altor state (…) acest subiect este supravegheat, monitorizat și de către alte state, care nu neapărat au dat telefoane, dar care mai solicită sau colectează informații în privința subiectului dat”, a declarat Vlad Cebotari într-un interviu pentru Gonța Media.
Cebotari susține că interesul extern pentru acest caz depășește problema FLYONE și ține de modul în care este perceput climatul investițional din Republica Moldova.
„Acest subiect a devenit unul destul de aprins și important din punct de vedere al evaluării deschiderii Republicii Moldova și atractivității investiționale”, a spus Cebotari.
În opinia sa, disputa a devenit un exemplu relevant pentru modul în care sunt protejate drepturile de proprietate în Republica Moldova.
„Este o speță cât se poate de clasică a exemplificării modului cum este tratat și protejat un drept de proprietate”, a declarat președintele Consiliului de Administrație al FLYONE Moldova.
Cebotari afirmă că situația companiei ar fi ajuns să fie percepută drept un exemplu negativ pentru mediul investițional din țară.
„Acest caz a devenit cap de listă a exemplelor proaste”, a afirmat el.
Disputa dintre FLYONE și stat a început după decizia din 22 iunie a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care companiei i s-a refuzat aprobarea investițiilor și i s-a cerut schimbarea controlului în termen de 90 de zile. FLYONE a contestat decizia în instanță, invocând inclusiv faptul că aceasta făcea trimitere la o lege privind securitatea statului abrogată în 2025.
Ulterior, Parlamentul a modificat prevederea respectivă și a eliminat referința la legea abrogată. Amendamentul a fost propus de deputatul Radu Marian și introdus într-un proiect de lege privind urbanismul, fără legătură directă cu mecanismul de examinare a investițiilor, fiind votat într-o singură lectură. În nota explicativă, autorul a justificat modificarea prin necesitatea actualizării normei „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”. Ministerul Infrastructurii a recunoscut anterior problema din decizia CEIISS, dar a susținut că aceasta rămâne fundamentată. Legalitatea actului este contestată în instanță.
Între timp, termenul inițial de 90 de zile acordat FLYONE pentru schimbarea controlului a fost prelungit. Pe 11 septembrie, CEIISS a decis să acorde companiei încă 60 de zile pentru aplicarea măsurii, după ce ar fi primit solicitări suplimentare în acest sens. Decizia nu a fost anunțată public la acel moment și a fost confirmată ulterior într-un răspuns oferit Ziarului de Gardă.
Între timp, asociații FLYONE au inițiat și o procedură internațională împotriva Republicii Moldova. Potrivit acestora, decizia prin care compania este obligată să-și schimbe proprietarii ar fi ilegală și neconstituțională. Pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA.