Inflația din Moldova va reveni în intervalul de țintire abia în trimestrul al treilea din 2027. Estimarea a fost făcută de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, în cadrul unui interviu pentru IPN. Oficiala a subliniat că principalul risc pentru această evoluție este cel extern, geopolitic, adică prețul petrolului pe piața internațională.
Doamna Dragu, în cadrul vizitei dvs. la Bruxelles v-ați întâlnit cu șeful Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene, cu comisara europeană pentru servicii Financiare și uniunea economiilor și a investițiilor și cu șeful Reprezentanței Băncii Centrale Europene la Bruxelles. Care a fost mesajul transmis și temele de discuție?
Am avut discuții privind evoluțiile macroeconomice din țară. Desigur, aceste evoluții și discuții sunt puse în contextul regional și internațional mai amplu. În același timp, am discutat despre progresul pe care îl face Banca Națională a Moldovei în ceea ce privește adoptarea și implementarea acquisului comunitar, adică a acestor directive, legi, regulamente și reglementări, care să facă economia țării să ne apropie de standardele europene, să ne pregătească pentru a fi membri ai Uniunii Europene și să avem o economie de piață funcțională.
În ceea ce privește cadrul macroeconomic, am discutat despre presiunile inflaționiste cu care ne confruntăm în contextul, desigur, al presiunilor de pe piața energiei, piața petrolului în special, criza din Orientul Mijlociu, care pune presiune pe toată lumea, de altfel. Ne-au prezentat și dumnealor prognozele pe care le elaborează. În ceea ce privește legislația, acquisul comunitar, am făcut o trecere în revistă a celor mai importante modificări. Avem o serie de termene pe care ni le-am asumat pentru sfârșitul anului 2026.
Pe cele mai multe dintre aceste termene am reușit să le devansăm, astfel încât o serie de legi importante, stabilite de noi pentru sfârșitul anului, pentru decembrie, am reușit să le finalizăm deja. Și aici aș menționa legea privind criptoactivele, care implementează directiva MiCA. Ea este deja aprobată la nivelul Parlamentului. Avem și legislația privind liberalizarea contului de capital. Practic, toate tranzacțiile financiare și de capital se vor derula mai ușor, cu mai puține restricții, astfel încât să ajungem la eliminarea acestor restricții, gradual. Ea a fost deja aprobată ieri în Parlament, această lege, deci am venit cu știri foarte proaspete.
Despre independența băncii centrale, astăzi legea a fost aprobată în Parlament, în primă lectură. Așteptăm următoarele discuții și a doua lectură. În ceea ce privește rezoluția bancară, avem de asemenea un progres foarte important: noi acum implementăm ceea ce tocmai s-a votat la nivelul Uniunii Europene. Adică probabil că vom fi printre primele state care aplică aceste noi modificări, poate chiar înaintea unor state membre ale Uniunii Europene, dumnealor având alte termene de implementare, noi avem acest angajament pentru sfârșitul anului.
Pe zona de prevenire și combatere a spălării banilor, plăți, pe zona de asigurări, am acoperit toată plaja de subiecte care țin de Banca Națională a Moldovei. Trebuie să spun că avem o pălărie destul de mare, avem foarte multe atribuții, multe responsabilități. Dacă ne uităm la alte bănci centrale, chiar din Uniunea Europeană, deci avem partea de politică monetară, dar avem stabilitate financiară, supraveghere bancară, reglementare, multe state au o entitate separată pentru asta.
Și nu avem numai sectorul bancar, dar avem și sectorul financiar nebancar, avem și sectorul asigurărilor, avem plățile, de asemenea, la noi e depozitarul central. Adică, asta înseamnă că avem și foarte multe angajamente legislative. Pentru anul acesta avem circa 20 de legi de aprobat și suntem în linie dreaptă cu toate.
Banca Națională a Moldovei este responsabilă direct de trei capitole de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană, iar sectorul bancar este vizat în aproximativ zece capitole. În ce măsură este pregătit acesta pentru integrarea în sistemul bancar al Uniunii Europene și ce mai rămâne de făcut?
Sectorul bancar din Republica Moldova arată foarte bine dacă îl analizăm vizavi de regulile europene. În ceea ce privește legislația, în momentul în care am devenit membri ai zonei de plăți în euro, SEPA, noi atunci am avut discuții intense timp de circa un an de zile și am arătat că, în anumite domenii, pe prevenire și combaterea spălării banilor și a combaterii finanțării terorismului, plăți, supraveghere, suntem aliniați la legislația europeană.
Deci a trebuit să arătăm efectiv că aceste zone sunt aliniate și funcționale. Avem acum un proces, așa-zisa echivalență legislativă a legislației din sectorul bancar. Această evaluare se efectuează împreună cu Autoritatea Bancară Europeană. Este entitatea care se ocupă strict de zona bancară la nivelul Uniunii Europene. Și am efectuat cu dumnealor cam două treimi din evaluarea cadrului legislativ. Deci ne așteptăm ca în câteva luni să avem această evaluare finalizată. Asta va spune European Banking Authority, da, sistemul bancar din Moldova este aliniat legislației europene.
Deci, sectorul bancar are – în ceea ce privește legislația – instituții, bune practici, aș spune că suntem destul de bine aliniați la regulile europene. De altfel, în sectorul bancar, circa 95% din activele bancare sunt deținute de investitori din Uniunea Europeană, chiar din zona euro. Asta înseamnă că ei deja au toate cerințele de organizare și raportare din Uniunea Europeană, asta înseamnă că aceste bănci funcționează și raportează după regulile europene. Deci, răspunsul pe scurt, nu vreau să par lipsită de modestie, dar sectorul bancar stă destul de bine în ceea ce privește alinierea la regulile europene.
Având în vedere cota actuală a inflației și ținta stabilită de BNM, când estimați că aceasta va reveni în intervalul de referință și care sunt principalele riscuri care afectează evoluția dorită?
Principalul risc este cel extern, geopolitic, prețurile la petrol. Și cred că fiecare om care se ocupă de zona asta, de prognoza inflației, orice bancher central, se scoală în fiecare dimineață și verifică cât mai este prețul petrolului pe piața internațională, pentru că de aici derivă o serie de efecte negative asupra prețurilor la toate bunurile și serviciile.
Ținta de inflație a Băncii Naționale este de 5%, ea este fixă. Avem inflație pe moment de sub 7 la sută, 6,96%. Estimăm că inflația va continua să crească, dar estimăm că, în trimestrul al treilea din 2027, vom reveni în intervalul de țintire, adică undeva la cinci, plus sau minus 1,5 puncte procentuale, mai exact sub 6,5%. Deci, în al treilea trimestru din anul 2027 vom reveni cu inflația în zona pe care noi o considerăm acceptabilă atât pentru economisire, cât și pentru investiții.
Rezervele valutare au un rol important în menținerea stabilității economice a țării. Cum se calculează acestea și care este nivelul optim pentru Moldova?
Da, într-adevăr, rezervele valutare reprezintă un instrument direct și chiar psihologic pentru stabilitatea financiară a unei țări. Există mai multe metode de calcul, legate de importurile și exporturile țării. Este o metodă mai tradițională și recomandă ca aceste rezerve să poată acoperi câteva luni de import, 3-4 luni. În cazul nostru, aceste rezerve, care sunt în jur de cinci miliarde, acoperă mai mult, undeva la 5-6 luni, deci suntem confortabili la acest indicator.
Există și o altă metodă de calcul, referitoare la obligațiile de plată externe, care ține strict de relațiile financiare: se iau obligațiile externe pe termen scurt, după scadența rămasă, și trebuie ca rezervele să poată acoperi mai mult decât confortabil aceste obligații. Și aici stăm foarte confortabil. După cum vedem în fiecare lună, trimestrial, vedem mici fluctuații în rezerve. Aceste fluctuații sunt urmare a plăților efectuate în contul datoriei sau a unor încasări din împrumuturi, uneori chiar și a unor intervenții. Noi nu avem un regim în care să intervenim în piață, intervenim doar pentru a atenua anumite șocuri bruște.
Altfel, avem un regim valutar de free floating, deci suntem foarte transparenți vizavi de aceste rezerve. Și un element foarte important: încă de la 1 ianuarie 2025 am luat această decizie ca rezervele și investițiile să treacă de la dolari la euro. Desigur, asta nu se întâmplă peste noapte, treptat schimbăm componența acestor rezerve. De ce am făcut acest lucru? Pentru a ne alinia modificării organice a economiei. În acest moment, avem circa 70% din fluxurile financiare cu Uniunea Europeană și în euro. Importurile, exporturile sunt undeva la 65-70% tot către Uniunea Europeană și, ca atare, și rezervele țării trebuiau să fie tot în euro. Prin modificarea denominării și componenței rezervelor de la dolari la euro, cred că s-au economisit vreo 11 milioane de euro.
Datoria externă a Moldovei a crescut constant în ultimii ani, în special pentru finanțarea deficitului bugetar. Este acest nivel sustenabil pentru economia țării și la ce trebuie să fie atente autoritățile în perspectiva aderării la Uniunea Europeană?
În regulile și în guvernanța economică europeană sunt câteva cifre pe care trebuie să le cunoaștem foarte bine și suntem în zona de siguranță. Avem deficitul bugetar și datoria publică. Datoria publică totală trebuie să fie sub 60% din produsul intern brut. În acest moment, datoria este undeva sub 40%, la 38%. Deci ne aflăm într-o zonă mai mult decât confortabilă. O medie europeană este mult peste această limită de 60%.
În ceea ce privește datoria publică, suntem la un nivel sustenabil. Desigur, trebuie să ne asigurăm că această datorie și deficitele din fiecare an care se adună la datorie merg într-o cât mai mare măsură, către investiții. Pentru că, în acest fel, costul asociat datoriei merită banii. Este ca atunci când o persoană ia un împrumut și trebuie să fie atentă ce face cu banii aceia, că dacă îi investește în ceva, în casă, în educație, atunci da, este un cost pe care ți-l permiți și poate că este o investiție și un împrumut înțelept. În alte condiții, probabil că nu este o decizie înțeleaptă.
Doamna Dragu, vă mulțumesc pentru această discuție.
Eu vă mulțumesc.
Maxim Bolohan, IPN
The post Inflația va continua să crească, dar în trimestrul al treilea din 2027, va reveni în intervalul de țintire. Interviu IPN cu Anca Dragu appeared first on ipn.md.