MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României post-decembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
MEDIAFAX își consolida și mai mult rolul de sursă de informație în presa românească. Știrile agenției erau preluate tot mai frecvent de publicațiile vremii, în special în cazul evenimentelor externe cu implicații directe pentru România, într-o perioadă în care accesul la informație internațională era încă limitat.
În 1993, această evoluție avea să fie vizibilă în numeroase articole din presa vremii, care citează MEDIAFAX în relatările despre unul dintre cele mai importante obiective ale României postcomuniste: apropierea de structurile europene.
7 octombrie 1993 – România face primul pas major privind apropierea de UE: intră în Consiliul Europei
Toamna lui 1993 a reprezentat un moment important pentru România postcomunistă. La 7 octombrie 1993, România a devenit membră a Consiliului Europei, organizație paneuropeană axată pe democrație, drepturile omului și statul de drept. Decizia fusese pregătită la începutul aceleiași luni: la 4 octombrie 1993, Comitetul Miniștrilor adoptase Rezoluția (93)37 prin care invita România să adere.
Pentru România, aderarea avea o puternică semnificație politică, în contextul în care țara ieșise cu doar patru ani înainte din regimul comunist, iar instituțiile democratice erau încă în proces de consolidare. Apartenența la Consiliul Europei însemna intrarea într-un sistem european în care respectarea drepturilor omului, democrația și statul de drept reprezentau repere fundamentale.
Procesul de aderare nu a fost însă lipsit de controverse în plan intern. UDMR a criticat unele dintre aspectele legate de demersul României, în special cele referitoare la situația minorității maghiare. În acest context, formațiunea susținea, printre altele, recunoașterea minorității maghiare drept „factor întemeietor de stat”.
Poziția UDMR a fost prezentată într-un memorandum transmis lui Catherine Lalumière, secretarul general al Consiliului Europei la acea vreme.
Reacția autorităților române a fost transmisă și prin intermediul MEDIAFAX, agenția fiind citată de presa vremii.
Un prim exemplu este ziarul Monitorul de Iași, care a preluat reacția ministrului de Externe de atunci, Teodor Meleșcanu:
„Nu este greu de observat că preocuparea principală a autorilor materialelor (UDMR – n.r.) nu este situația sistemului judiciar din România sau a respectării standardelor europene pentru persoanele aparținând minorităților. Ele urmăresc, de fapt, un obiect politic, exprimat prin cererea de „recunoaștere a minorității ca factor întemeietor de stat”. Prevederea constituțională, potrivit căreia România este un stat național, este în accepția și formularea UDMR ≪inacceptabilă≫”, a fost reacția lui Meleșcanu apărută în Monitorul de Iași, citând MEDIAFAX.
Pe de altă parte, în a doua jumătate a lunii septembrie 1993, relațiile dintre București și Budapesta par să fie mult mai bune față de poziția UDMR. Gazeta de Nord-Vest a alocat, în numărul din 17 septembrie 1993, un spațiu generos știrilor scrise de MEDIAFAX, una dintre ele fiind chiar în legătură cu sprijinul pe care guvernul ungar îl acordă României privind intrarea în Consiliul Europei.
„În cadrul discuțiilor pe care le-a purtat cu premierul român, dl. Geza Jeszensky, ministrul afacerilor externe al Ungariei a precizat că executivul ungar va sprijini intrarea României în Consiliul Europei. Au fost analizate relațiile bilaterale și au fost trecute în revistă aspectele care pot contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre cetățenii români și cei unguri”, se arată în știrea MEDIAFAX și citată de Gazeta de Nord-Vest.
Parlamentul român a adoptat, la 30 septembrie 1993, legea privind aderarea la Statutul Consiliului Europei, iar actul a fost promulgat câteva zile mai târziu, la începutul lunii octombrie.
Pe 7 octombrie 1993, România a devenit oficial membră a Consiliului Europei. Momentul a fost urmat de reuniunea la nivel înalt a organizației, desfășurată la Viena în perioada 8-9 octombrie, la care a participat și președintele României de atunci, Ion Iliescu.
Și în acest caz, MEDIAFAX a fost citat de presa vremii. Monitorul publica, pe 7 octombrie 1993, o știre în care era prezentat programul reuniunii:
„Reuniunea la nivel înalt a Consiliului Europei (…) este, în viziunea purtătorului de cuvânt al MAE, dl. Dan Mircea Geoană, ”un moment de semnificație istorică”. (…) Ea va include un discurs al președintelui Ion Iliescu, sosit la Viena pentru certificarea admiterii României în Consiliul Europei. Cu ocazia reuniunii vor fi adoptate câteva declarații de principiu (…)”, este știrea MEDIAFAX apărută în ziarul Monitorul pe 7 octombrie 1993.
Nici în cazul primei participări a României la reuniunile miniștrilor de externe din țările Consiliului Europei, numele MEDIAFAX nu a fost omis.
„Purtătorul de cuvânt al MAE, Dan Mircea Geoană, a anunțat ieri, 27 octombrie, participarea șefului diplomației românești, dl. Teodor Meleșcanu, la cea de-a 23-a Reuniunea Ministerială de la Strasbourg. Prezența d-lui Meleșcanu la lucrările Consiliului Europei este prima de acest fel de la admiterea României în acest organism european. (…) Participarea românească la Strasbourg va da prilejul și unui moment festiv: ridicarea, în orele dimineții de 4 noiembrie, a drapelului românesc pe clădirea Consiliului Europei.”, este știrea apărută în numărul din 28 octombrie 1993 al ziarului Monitorul, când MEDIAFAX este citat.
Astfel, numele MEDIAFAX apărea în presa vremii chiar în relatările despre primele momente ale participării României la noua sa organizație europeană.
1993 – România și primii pași spre Uniunea Europeană
Aderarea la Consiliul Europei nu a fost singurul pas făcut de România în direcția structurilor europene. Tot în 1993, apare un alt moment fundamental: în luna februarie, România a semnat Acordul European de asociere cu Comunitățile Europene și statele membre.
Documentul stabilea, printre altele, cadrul pentru dialog politic, relații economice și comerciale și cooperare în mai multe domenii. Cel mai important aspect era acela că acordul preciza, în mod explicit, că obiectivul final al României era să devină membră a Comunității și crea cadrul pentru integrarea graduală.
În iunie 1993, Consiliul European de la Copenhaga a stabilit și principiul potrivit căruia țările asociate din Europa Centrală și de Est puteau deveni membre ale Uniunii dacă îndeplineau criteriile politice și economice necesare.
1993 și apogeul Caritas
În timp ce România făcea pași către instituțiile europene, în interiorul țării se desfășura unul dintre cele mai spectaculoase și controversate fenomene economice ale tranziției: Caritas.
Sistemul fusese înființat de Ioan Stoica în 1992 și funcționa inițial la Brașov, după care s-a mutat la Cluj-Napoca. În 1993, Caritas a cunoscut o expansiune uriașă și a devenit un fenomen național.
Promisiunea era extraordinară pentru România acelor ani: banii depuși urmau să fie returnați înmulțiți de mai multe ori, într-un interval de câteva luni. Într-o societate afectată de inflație, de pierderea economiilor și de incertitudinea provocată de trecerea la economia de piață, promisiunea îmbogățirii rapide a atras un număr foarte mare de participanți.
În vara lui 1993, sistemul s-a deschis practic pentru participanți din întreaga țară, iar Cluj-Napoca a devenit centrul fenomenului. La casieriile Caritas se formau cozi uriașe, iar oamenii veneau din diferite zone ale României pentru a depune bani.
Toamna lui 1993 a fost punctul de cotitură. În septembrie, președintele Ion Iliescu avertiza public asupra sistemului și spunea că o schemă care promite asemenea câștiguri nu poate continua la nesfârșit.
În octombrie, problemele au devenit tot mai vizibile. Caritas nu mai reușea să susțină ritmul plăților, iar mecanismul bazat pe intrarea permanentă a unor noi bani începea să se blocheze. Sistemul avea să intre în colaps, iar falimentul oficial avea să fie declarat un an mai târziu.
MEDIAFAX, în mijlocul evenimentelor
1993 surprinde, astfel, două fețe ale României. Pe de o parte, țara făcea pași către structurile europene și își consolida orientarea către valorile democratice occidentale. Pe de altă parte, societatea traversa una dintre cele mai dificile perioade ale tranziției, în care speranța unei vieți mai bune se împletea cu inflația, incertitudinea și fenomene economice precum Caritas.
Pentru MEDIAFAX, 1993 a fost un an de consolidare. Agenția nu doar relata evenimentele care schimbau România, ci devenea tot mai prezentă în presa vremii. Știrile sale erau preluate de ziare naționale și locale, iar numele MEDIAFAX apărea în relatări despre decizii politice, relații internaționale și evenimente care defineau parcursul european al României.
De la negocierile și demersurile care au precedat aderarea la Consiliul Europei până la primele participări oficiale ale României la reuniunile organizației, MEDIAFAX a fost parte din circuitul informației care lega locul evenimentului de redacțiile din întreaga țară.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
Informația a ajuns de la locul evenimentului la redacții și, prin intermediul presei, la milioane de oameni.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care Mediafax a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.