Modificările vizează reducerea barierelor și a costurilor de transport, precum și transformarea conductei transbalcanice într-o rută comercială mai atractivă pentru gazul provenit din surse precum GNL-ul din Grecia sau gazul din Azerbaidjan.
Pentru România, acest lucru înseamnă consolidarea rolului său de țară de tranzit și acces la fluxuri regionale mai flexibile. Pentru Republica Moldova, noul regim poate însemna mai multe opțiuni de aprovizionare și o dependență mai mică de o singură rută, relatează portalul european 2eu.brussels.
Care este, mai exact, esența modificărilor?
Modificările, care intră în vigoare de la 1 octombrie, sunt rezultatul unui proces de integrare început cu mult timp în urmă. Normele europene privind alocarea capacităților și exploatarea rețelei trebuie aplicate de statele membre, inclusiv la punctele de intrare și ieșire către țări terțe, ceea ce reduce diferența de regim între segmentul situat în UE și segmentul din statele Comunității Energetice.
Secretariatul afirmă că țările care nu fac parte din UE au început să ia măsuri de răspuns. Obiectivul este ca un trader să poată utiliza o rută cu reguli compatibile de rezervare, echilibrare și acces, în loc să gestioneze un lanț de regimuri naționale diferite, care pot transforma infrastructura fizică existentă într-o rută comercială greu accesibilă.
Transportul dus-întors, fără livrări de gaze din Rusia
În același timp, trebuie să se țină cont de faptul că gazoductul Transbalcanic a fost construit în primul rând pentru livrările de gaz rusesc din nord către Balcani și Turcia.
După modificarea rutelor de livrare, infrastructura poate fi utilizată în sens invers pentru volumele provenite din Grecia sau din alte surse sudice și care trec prin Bulgaria și România către Moldova și Ucraina.
În România, compania Transgaz a publicat deja parametrii pentru anul gazier 2026–2027. Tariful de transport, bazat pe volumul efectiv de gaz transportat, este stabilit la 1,51 lei românești (5,79 lei moldovenești) /MWh, în timp ce costul rezervării capacității se stabilește separat, în funcție de punctul de tranzit, durata și tipul produsului. Această tarifă de transport nu trebuie confundată cu costul total al transportului pe ruta regională.
În septembrie, operatorul român a anunțat licitații pentru capacitățile din octombrie pe mai multe interconectări importante, inclusiv Negru-Voda 1, Isaccea 1, Giurgiu-Ruse și Ungheni.
Mai important încă, ANRE din România arată că soluția regională prevede produse anuale, trimestriale, lunare, zilnice și intrazilnice, capacitate garantată, combinată la punctele de interconectare, precum și acces la puncte virtuale de tranzacționare acolo unde infrastructura permite acest lucru. Astfel, România reprezintă una dintre verigile centrale ale mecanismului.
Compania Bulgartransgaz a publicat separat prețurile și multiplicatorii aplicabili produselor garantate și întreruptibile pentru același an gazier.
Tocmai de aceea nu există o „taxă transbalcanică de transport prin conductă” unică. Livrarea către Moldova sau Ucraina se realizează prin mai multe sisteme și poate necesita rezervări succesive sau în grup, iar reducerea costurilor comerciale depinde de coordonarea tarifelor și de eliminarea duplicării sau a produselor greu de utilizat.
România a redus deja anterior prețul de rezervă pentru anumite produse ale „Rutei 1”, iar operatorii regionali au prezentat în martie o foaie de parcurs pentru o soluție pe termen lung. Operatorii s-au angajat să ofere produse standard anuale, trimestriale, lunare, zilnice și intrazilnice începând cu 1 octombrie și să integreze caracteristicile soluției în licitațiile de capacitate de transport.
Miza nu este doar costul transportului
Comunitatea Energetică prezintă gazoductul Transbalcanic ca o rută de diversificare pentru Moldova și Ucraina, într-un moment în care UE se pregătește să elimine dependența de gazul rusesc, iar Comisia Europeană lucrează la o posibilă adaptare a programului REPowerEU pentru membrii Comunității Energetice.
Cu toate acestea, efectul real va putea fi evaluat abia după începerea noului an gazier.
Volumele livrărilor rezervate, diferența dintre tarifele efective și nivelurile anterioare, precum și gradul de utilizare fizică a capacităților vor arăta dacă această modificare va transforma ruta dintr-o opțiune accesibilă din punct de vedere tehnic într-un coridor comercial utilizat în mod constant.
Diversificarea pentru Moldova
Comisia Europeană consideră că exploatarea conductei transbalcanice în direcția sud-nord, alături de diversificarea surselor, poate spori comerțul, concurența și lichiditatea pieței regionale fără a fi necesară construirea unei infrastructuri complet noi. Cu toate acestea, Comisia subliniază în mod explicit că barierele normative și comerciale au diminuat până în prezent viabilitatea acestei rute.
Acest lucru este relevant pentru România și în contextul gazoductului Neptun Deep: un gazoduct capabil să transporte volume de la sud la nord ar putea deveni parte a unei rețele regionale în care gazele provenite din diverse surse concurează pentru accesul la piețele din Moldova și Ucraina. Totuși, acest lucru nu înseamnă că Neptun Deep va asigura automat livrările pe această rută sau că noile reguli vor reduce prețul gazului românesc.
Pentru Moldova, cel mai direct beneficiu constă în diversificarea surselor și a rutelor.
Ministerul Energiei din Moldova afirmă în mod explicit că utilizarea în sens invers a conductei Transbalcanice, alături de legătura Iași-Ungheni-Chișinău, creează condițiile tehnice necesare pentru diversificarea aprovizionării. Pe această rută, în Moldova se poate livra gaz din Grecia, inclusiv GNL de la terminalele din Revithoussa și Alexandroupoli, precum și gaz din Azerbaidjan.
În acest context, se poate reaminti că, în prezent, toate cele trei trasee ale Coridorului Vertical de Gaz (care reprezintă gazoductul Transbalcanic, pus în regim reversibil pentru livrări din Grecia prin Bulgaria, România și Moldova către Ucraina) sunt practic neutilizate. Din cauza tarifelor ridicate.
Prin urmare, se pare că toate măsurile enumerate mai sus vizează asigurarea viabilității acestui proiect.
The post Noi reguli pentru conductele transbalcanice. Ce înseamnă asta pentru Moldova? appeared first on LOGOPRESS.