Țoiu a spus că obiectivele României au vizat consolidarea profilului țării în formatul multilateral, susținerea dreptului internațional, a dezvoltării sustenabile și a eforturilor pentru pace.
„Obiectivele României au fost poziționarea României în formatul multilateral, ca un stat care susține dreptul internațional, procesele de dezvoltare sustenabilă și eforturile comune pentru pace”, a declarat ministrul interimar de Externe.
Peste 20 de întâlniri bilaterale
În marja Adunării Generale a ONU au avut loc peste 20 de întâlniri bilaterale, în cadrul cărora România a urmărit consolidarea relațiilor cu partenerii externi și promovarea unor obiective economice și de securitate.
Unul dintre punctele urmărite a fost consolidarea profilului României în Organizația Internațională a Francofoniei și dezvoltarea relațiilor cu statele francofone, în special cu cele din Africa. Țoiu a subliniat și importanța relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și statele africane.
În plan regional, Ministerul Afacerilor Externe a urmărit poziționarea României ca „pilon de reziliență” și dezvoltarea rolului țării ca hub logistic, inclusiv prin conectivitatea cu statele din est și cu Balcanii de Vest.
România deține în acest an președințiile Inițiativei Central-Europene și Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. În cadrul acestor formate au fost organizate activități privind intervenția civilă în situații de urgență, securitatea cibernetică și combaterea ingerințelor și manipulării străine a informațiilor.
Securitatea la Marea Neagră, printre priorități
Unul dintre principalele obiective ale săptămânii a fost securitatea la Marea Neagră și protejarea fluxurilor comerciale. Oana Țoiu a coprezidat un panel dedicat opririi atacurilor la Marea Neagră, alături de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, și de înalta reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate a Uniunii Europene.
La discuții au participat peste 20 de țări. România a susținut obținerea unei opriri temporare a atacurilor, inclusiv pentru protejarea transporturilor de cereale și a infrastructurii logistice.
„Portul Constanța este principala poartă prin care grânele, atât ale noastre, cât și ale celorlalte țări și ale Ucrainei, ajung să tranziteze Marea Neagră și apoi să ajungă în Caucazul de Sud, în Asia și în Africa”, a explicat Țoiu.
Ministrul interimar de Externe a precizat că reluarea unui astfel de mecanism nu ar trebui să înlocuiască negocierile pentru o pace durabilă, ci să contribuie la protejarea comerțului cu cereale și a fluxurilor logistice și energetice.
În acest context, România a discutat și cu Kazahstanul, principalul său partener economic din Asia Centrală, despre protejarea fluxurilor de aprovizionare cu petrol. Cele două țări susțin, de asemenea, un moratoriu privind atacurile la Marea Neagră.
Sprijin pentru Ucraina și soluția celor două state
România s-a alăturat eforturilor internaționale pentru susținerea rezilienței Ucrainei. Peste 50 de țări au susținut o declarație comună privind continuarea sprijinului pentru Ucraina și eforturile internaționale pentru oprirea războiului.
Un alt obiectiv al delegației române a fost promovarea soluției celor două state în conflictul israeliano-palestinian. România a susținut dezarmarea Hamas și accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, precum și accesul jurnaliștilor și al experților independenți.
„Suntem profund îngrijorați de situația copiilor și familiilor din Fâșia Gaza”, a spus Țoiu, amintind că România continuă să sprijine tratamentul copiilor bolnavi de cancer și evacuarea acestora pentru tratament.
Inteligența artificială și relația cu SUA
În cadrul reuniunilor ONU, România a participat și la discuțiile privind principiile pentru dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale. Țoiu a precizat că România este parte a două inițiative internaționale, una lansată de Statele Unite, „AI Opportunity Statement”, și o alta privind principiile de reglementare, inițiată de Norvegia și Finlanda.
România urmărește și dezvoltarea cooperării cu Singapore în domeniul inteligenței artificiale, inclusiv pentru utilizarea acesteia în administrația publică și în serviciile publice.
În ceea ce privește relația cu Statele Unite, delegația română a avut întâlniri cu reprezentanți ai administrației și Congresului, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri. În New York a fost inaugurat și un punct de trecere care poartă numele Reginei Maria, în contextul împlinirii a 100 de ani de la vizita istorică a acesteia în oraș.
România își consolidează relația cu Armenia
Un alt rezultat menționat de ministrul interimar de Externe este pregătirea ridicării relației dintre România și Armenia la nivel de parteneriat strategic.
Țoiu a precizat că procesul a fost pregătit în ultimele luni prin discuții între diplomații celor două țări. Președintele Nicușor Dan și premierul armean Nikol Pașinian au anunțat intenția ca acest lucru să se întâmple până la sfârșitul anului, iar premierul Armeniei este așteptat în România.
Tot în cadrul întâlnirilor bilaterale, România a discutat cu Singapore despre consolidarea parteneriatelor dintre porturile celor două țări și dezvoltarea relațiilor comerciale.
Mai multe oportunități pentru companiile românești în sistemul ONU
România urmărește și creșterea participării companiilor, experților și organizațiilor românești la proiectele derulate de agențiile ONU.
Țara deține președinția Consiliului pentru coordonarea agențiilor ONU, iar în cadrul acesteia au avut loc întâlniri cu reprezentanții unor agenții precum UNDP, UNOPS și UNFPA.
„Pentru prima dată, după mulți ani de zile, vom avea un format de pregătire și îndrumare a acestor furnizori din România și a experților pentru a putea să facă parte mai consolidat din ecosistemul de intervenție al agențiilor ONU”, a declarat Oana Țoiu.
Ministrul a precizat că reprezentanții agențiilor ONU urmează să vină în România pentru sesiuni de informare și pregătire destinate potențialilor furnizori români. Proiectele de dezvoltare ale agențiilor însumează bugete de sute de milioane, iar România urmărește ca firmele și experții români să poată participa mai activ la aceste procese de achiziție.
Libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz
Printre temele abordate de România s-a numărat și situația din Strâmtoarea Ormuz. Țoiu a spus că România susține restabilirea libertății de navigație, astfel încât să fie asigurate fluxurile de transport și aprovizionarea cu energie și îngrășăminte.
„Vrem să ajungem într-un format în care libertatea de navigație să fie restabilită, în special pentru a permite accesul fertilizatorilor la timp, în fereastra de timp care le este necesară producătorilor agricoli”, a afirmat ministrul interimar de Externe.
Țoiu a subliniat că România susține menținerea libertății navigației maritime fără introducerea unor taxe dedicate tranzitului și a arătat că orice astfel de precedent ar putea avea efecte asupra modului în care funcționează comerțul internațional.