Zahărul se poate scumpi la raft cu aproximativ 11%, dacă TVA va fi majorată de la 8% la 20%, iar suprapunerea noii poveri fiscale peste problemele existente pune în pericol întreaga industrie a zahărului din Republica Moldova, avertizează Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM).
UPZM solicită Parlamentului să reexamineze decizia de majorare a TVA de la 8% la 20%, ceea ce înseamnă o creștere cu 150% a cotei actuale și care ar avea un impact asupra întregului lanț valoric.
„Majorarea TVA nu vine izolat, ci însoțită de un cumul de alți factori cu impact negativ asupra sectorului. Taxa pe valoare adăugată majorată se suprapune costurilor energetice ridicate, anilor agricoli dificili, presiunii importurilor nereglementate din Serbia și Belarus, și lipsei sprijinului promis agricultorilor. Împreună, acești factori pun în pericol existența întregii ramuri. În plin proces de aderare la UE, Moldova riscă inclusiv să piardă investițiile europene de peste 130 de milioane de euro realizate în această industrie”, susține Inga PASCAL, Director Executiv UPZM.
De ce UPZM solicită reexaminarea deciziei de majorare a TVA:
- Zahărul se poate scumpi cu circa 11%
Majorarea vine într-o perioadă în care populația resimte deja creșterea costului vieții. În august 2026, inflația anuală a fost de 7%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu 4,7%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 0,9% față de anul precedent.
Creșterea TVA poate inversa această evoluție și adăuga o nouă scumpire pentru gospodării, cu impact mai pronunțat asupra familiilor cu venituri reduse.
- Moldova va taxa zahărul mai mult decât multe state UE
Republica Moldova intenționează să aplice zahărului TVA de 20%, în timp ce mai multe state membre ale Uniunii Europene aplică niveluri considerabil mai mici: Germania – 7%, România – 11%, Italia – 10%, Croația – 13%, Irlanda – 0%.
Aplicarea cotei de 20% reprezintă o opțiune națională, nu o cerință a procesului de integrare europeană.
- Crește riscul contrabandei și al micului trafic la frontieră
Majorarea prețului poate stimula micul trafic transfrontalier, comerțul informal și contrabanda, în condițiile în care în regiunea transnistreană zahărul nu este supus TVA, România aplică o cotă de 11%, iar Ucraina are costuri mai mici.
Orientarea unei părți a consumului către aceste surse ar însemna vânzări mai mici pentru producătorii locali și, respectiv, încasări mai mici din taxe pentru stat.
- Zahărul este tratat diferit față de alte produse alimentare
Politica fiscală menține TVA de 8% pentru produse precum pâinea, laptele și anumite fructe și legume și prevede cote reduse pentru alte produse agricole, în timp ce pentru zahăr TVA crește direct de la 8% la 20%. UPZM consideră că această diferențiere nu are o justificare economică suficientă.
- Majorarea TVA nu garantează reducerea consumului de produse care conțin zahăr
Autorul proiectului justifică majorarea TVA inclusiv prin obiective de sănătate publică. UPZM consideră însă că măsurile de descurajare a consumului excesiv ar trebui să vizeze produsele cu conținut ridicat de zahăr, nu zahărul ca materie primă. În caz contrar, consumul acestor produse poate rămâne neschimbat, iar zahărul utilizat la fabricarea lor să fie înlocuit cu zahăr din import, afectând producția autohtonă fără atingerea obiectivului de sănătate publică.
- Mai mult TVA nu înseamnă automat mai mulți bani la buget
Aproximativ jumătate din zahărul comercializat local este destinat industriei procesatoare, unde majorarea TVA are, în principiu, un impact neutru asupra încasărilor bugetare definitive, deoarece TVA achitată la cumpărarea zahărului este deductibilă. Prin urmare, diferența dintre cota de 8% și cea de 20% nu se transformă integral în venit suplimentar la buget.
Impactul majorării va fi resimțit direct în special de populația care cumpără zahăr din magazine pentru consum propriu – pentru prepararea dulcețurilor, compoturilor, prăjiturilor sau pentru îndulcirea ceaiului și cafelei.
- Criza industriei afectează direct fermierii
Industria zahărului este un lanț economic care începe de la cultivarea sfeclei și include transportul, procesarea industrială și serviciile conexe. Sectorul are o capacitate de producție de circa 100 000 de tone de zahăr anual și generează mii de locuri de muncă directe și indirecte.
Reducerea producției locale de zahăr înseamnă mai puțină sfeclă contractată, diminuarea suprafețelor cultivate și pierderi pentru agricultori și activitățile economice conexe.
- Industria zahărului este lovită simultan din mai multe direcții și riscă să dispară
Majorarea TVA se suprapune costurilor ridicate la gaze și energie electrică, scumpirii inputurilor agricole, efectelor secetei și înghețurilor din ultimii ani, lipsei sprijinului promis cultivatorilor de sfeclă și presiunii importurilor din țări precum Serbia și Belarus, în condițiile în care piața a rămas de mai bine de jumătate de an fără un mecanism clar și funcțional de reglementare a importurilor. Potrivit datelor sectorului, pierderile celor doi producători de zahăr au depășit 330 milioane de lei în ultimul an financiar. Cumularea acestor factori poate duce la scăderea vânzărilor și a producției și, în final, la reducerea sau chiar închiderea capacităților industriale. Dispariția producției autohtone ar crește dependența Republicii Moldova de importurile de zahăr.
- Moldova riscă să piardă investiții europene în plin proces de aderare
În industria zahărului din Republica Moldova au fost realizate investiții de peste 130 milioane de euro. UPZM avertizează că deteriorarea condițiilor de activitate poate determina reducerea sau retragerea investițiilor europene tocmai în perioada în care Republica Moldova se pregătește pentru aderarea la UE.
UPZM solicită reexaminarea majorării TVA
UPZM solicită Parlamentului reexaminarea propunerii de majorare a TVA de la 8% la 20%, avertizând că această măsură, adăugată celorlalte presiuni asupra sectorului, poate duce la restrângerea și chiar la dispariția industriei zahărului din Republica Moldova.