De obicei, începutul crizelor datoriilor este clar. Dar este mult mai greu să le previzionăm sfârșitul. Criza poate izbucni atunci când datoria țării se află la un nivel istoric ridicat, dar rămâne sub control datorită ratelor scăzute ale dobânzilor, iar apoi, dintr-un motiv sau altul, ratele încep să crească. Poate din cauza forțelor globale, sau din cauza schimbării guvernului, sau pur și simplu pentru că amintirea crizelor financiare anterioare s-a estompat deja.
Cam într-o astfel de situație se află astăzi America. Creșterea costului împrumuturilor nu ar fi reprezentat o problemă atât de mare dacă autoritățile s-ar fi aprovizionat cu finanțare ieftină pe termen lung, dar nu au făcut acest lucru. Majoritatea proprietarilor de case, dimpotrivă, au făcut acest lucru. Aceștia au în continuare rate lunare scăzute, deși ratele dobânzilor la noile credite ipotecare au depășit 7%.
Ca urmare, în doar șase ani, plățile de dobânzi ale SUA s-au transformat dintr-un mic inconvenient în a doua cea mai mare categorie de cheltuieli din bugetul federal – și în curând ar trebui să devină cea mai mare. Deoarece ratele ridicate ale dobânzilor măresc deficitul bugetar, guvernul are trei opțiuni de acțiune. Poate crește impozitele, reduce cheltuielile sau împrumuta mai mult. Autoritățile americane au optat în mod evident pentru împrumuturi.
Piețele așteaptă noi propuneri
Dacă America va avea noroc, piața va da dovadă de o răbdare rezonabilă, presupunând că, în timp, guvernul va ține sub control problema datoriei. Din păcate, pe piața obligațiunilor, investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de un posibil exces global de ofertă de titluri de datorie. Se poate presupune că, la un moment dat, guvernul va reacționa printr-o reducere moderată a deficitului, sperând astfel să câștige timp. O astfel de strategie funcționează adesea, dar este aplicată de mulți ani, așa că piețele ar putea avea nevoie de ceva mai mult.
Deocamdată, administrația Trump preferă să reamintească tuturor starea excelentă a economiei țării sau, cel puțin, cât de excelentă este percepută aceasta de către piața bursieră. Ministrul finanțelor, Scott Bessent, a decis să se bazeze pe ideea accelerării ritmului de creștere economică pentru a rezolva problemele bugetare ale SUA. Trump, la rândul său, pare să fie puțin interesat de reducerea deficitului, judecând după promisiunea sa de a plăti fiecărui american „dividende” în valoare de 5.000 de dolari, dacă republicanii își vor păstra controlul asupra Congresului după viitoarele alegeri intermediare.
Bessent ar putea avea dreptate, iar ritmul de creștere al economiei SUA ar putea depăși așteptările. Dar, așa cum am scris deja anterior, există motive întemeiate să credem că, chiar dacă ritmul de creștere se va menține la un nivel ridicat, veniturile fiscale suplimentare generate de inteligența artificială vor fi dezamăgitoare.
Ce ar putea declanșa o criză a datoriilor
Nu se poate spune că o criză a datoriilor în SUA este iminentă, dar ce ar putea-o provoca?
În primul rând, ratele dobânzilor ar trebui să continue să crească. Nu este greu să ne imaginăm acest lucru. Dacă războiul cu Iranul se va prelungi, iar paralizia politică se va agrava, atunci randamentul obligațiunilor de stat americane pe 10 ani ar putea crește cu încă un punct procentual, determinând o creștere a deficitului bugetului federal. Iar dacă guvernul va continua să nu ia nicio măsură, totul se va precipita ca un bulgăre de zăpadă.
În timp, opțiunile autorităților se vor reduce la o combinație între inflație ridicată, represiuni financiare, default și o politică de austeritate bugetară strictă. Chiar și o simplă teamă serioasă va limita capacitatea autorităților de a reacționa activ la viitoarele recesiuni și crize financiare. Nivelul ridicat al datoriei poate, de asemenea, să afecteze negativ ritmul de creștere economică, așa cum se întâmplă deja în alte țări dezvoltate.
Cât de gravă va fi situația? Răspunsul depinde în primul rând de capacitatea administrației de a recâștiga încrederea deținătorilor de obligațiuni, fără a plăti un preț politic enorm pentru aceasta. Problema este că crizele datoriilor apar de obicei exact în momentul în care autoritățile se află deja la limita capacităților lor – economice și politice.
Statele Unite dispun de resurse pentru a rezolva problemele bugetare. Însă nu au voința politică necesară pentru a lua deciziile indispensabile, dar dureroase. Iar situația s-ar putea să nu se schimbe până când criza datoriilor nu îi va obliga pe alegători să-și revizuiască prioritățile.
Cu toate acestea, pe traiectoria actuală, țara nu dispune de marjă de manevră în cazul în care ceva ar merge prost, de exemplu, ar izbucni un război, ar avea loc o catastrofă ecologică sau un atac cibernetic de amploare, care ar necesita o creștere uriașă a cheltuielilor publice.
Majoritatea țărilor dezvoltate s-au confruntat cu variante ale aceleiași probleme a datoriei, dar ele nu beneficiază de avantajul de a fi emițătorul unei monede de rezervă mondială. Marea Britanie este deosebit de vulnerabilă. Spre deosebire de Franța, care se confruntă cu probleme legate de datorie, ea nu se poate baza pe Germania, o țară mai puternică din punct de vedere economic. Canada se află într-o situație mult mai bună, iar acest lucru este de bun augur, pentru că cine știe ce ar putea cere administrația Trump în schimb, dacă Canada ar apela brusc la ajutor financiar.
În ceea ce privește America, aceasta nu are la cine să apeleze, cu excepția, poate, a Fondului Monetar Internațional – și asta doar, în principal, pentru sprijin moral.
Kenneth Rogoff
, fost economist-șef al Fondului Monetar Internațional, profesor de economie și politică publică la Universitatea Harvard, laureat al Premiului Deutsche Bank pentru economie financiară în 2011, coautor (împreună cu Carmen Reinhart) al cărții „De data aceasta va fi altfel: Opt secole de imprudență financiară” (Princeton University Press, 2011) și autor al cărții „Dolarul nostru, problema voastră” (Yale University Press, 2025).
©: Project Syndicate, 2026.
www.project-syndicate.org
The post America: se apropie ora plății datoriilor appeared first on LOGOPRESS.