Natura amenințărilor Federației Ruse la adresa Republicii Moldova, obiectivele urmărite de Moscova prin presiunile exercitate asupra Chișinăului și vulnerabilitățile de securitate ale țării au fost principalele teme discutate în cadrul dezbaterii publice „Ce scopuri urmăresc amenințările Rusiei la adresa Moldovei?”, organizată de Agenția de presă IPN. Participanții au analizat modul în care au evoluat amenințările la adresa Republicii Moldova, precum și felul în care acestea pot fi folosite pentru a slăbi capacitatea statului de a-și proteja suveranitatea.
În debutul dezbaterii, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a menționat că presiunile asupra unui stat nu se limitează la amenințarea militară propriu-zisă, ci pot include o gamă vastă de acțiuni și declarații menite să afecteze securitatea țării.
„O amenințare a unui stat la adresa altui stat reprezintă un set de acțiuni sau declarații prin care un actor statal își exprimă intenția ori capacitatea de a cauza prejudicii grave securității, suveranității, integrității teritoriale sau intereselor fundamentale ale unui alt stat. În relațiile internaționale și dreptul internațional, aceste amenințări pot îmbrăca diverse forme, evoluând substanțial de la formele clasice (militare) la cele moderne (hibride)”, a explicat expertul.
În același context, ex-președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase a legat vulnerabilitatea Republicii Moldova de statutul său constituțional de neutralitate. În opinia sa, această prevedere a limitat posibilitatea Chișinăului de a construi relații internaționale care să ofere țării o protecție suplimentară în eventualitatea unei agresiuni.
„Ținta lui Vladimir Putin este o reconfigurare a zonelor de influență. El își dorește o nouă „Ialta” care ar consfinți dreptul Rusiei de a avea un mandat special în fostele provincii sovietice, poate mai puțin statele baltice. De ce rușii acționează atât de virulent în această zonă? Chiar dacă retorica Rusiei este țintită spre zona Kaliningrad, a statelor baltice, Poloniei, încercând să acrediteze ideea că acolo va avea loc o intervenție, totuși, aceste state sunt suficient de protejate. Pe când în Republica Moldova noi suntem foarte vulnerabili. Am introdus în Constituție clauza de neutralitate care nu ne-a permis să construim relații internaționale ce ne-ar proteja în cazul unei invazii”, a explicat ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
Expertul Laurențiu Pleșca a explicat că obiectivul Moscovei este, pe lângă împărțirea sferelor de influență, menținerea Republicii Moldova într-o poziție de vulnerabilitate.
„Amenințările Federației Ruse la adresa Republicii Moldova sunt un instrument de presiune, de multe ori cu resurse limitate, care urmărește un lucru precis. Și anume, ca Republica Moldova să devină un stat slab, un stat care se autolimitează, un stat în care suveranitatea teritorială este pusă sub semnul întrebării de către actori ostili. Republica Moldova este țara cu cea mai mare graniță cu un stat antrenat plenar în război. Acum vedem o escaladare a acestui război. Ambele state beligerante obțin anumite succese pe front, cu un avans lent, dar consistent, al trupelor armate ruse”, a precizat cercetătorul la Centrul Român de Studii Ruse, Laurențiu Pleșca.
Dezbaterea publică „Ce scopuri urmăresc amenințările Rusiei la adresa Moldovei?” este ediția a 359-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
The post Ce scopuri urmăresc amenințările Rusiei la adresa Moldovei? Dezbatere IPN appeared first on ipn.md.