Unul dintre cei mai influenți și respectați jurnaliști culturali din spațiul anglofon, Peter Bradshaw, Chief Film Critic al prestigiosului The Guardian, publică luni o cronică despre producția „The Yellow Tie”, care se va lansa în cinematografele din Marea Britanie pe 9 octombrie.
„Este un film biografic de modă veche, venit din Europa Centrală, care este totodată și o muncă făcută din dragoste de regizorul său: puțin greoi și solemn, desigur, dar solid realizat, sincer și plin de idealism, cu interpretări corecte și efecte vizuale decente. Este povestea dirijorului și compozitorului român Sergiu Celibidache, un muzician genial care a devenit cunoscut printre cunoscătorii muzicii în anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial datorită convingerii sale unice și intransigente, de un purism radical – derivată din studiile sale asupra budismului Zen – că muzica nu ar trebui niciodată înregistrată. El considera că discurile de vinil și CD-urile erau inerte și lipsite de viață și că muzica trebuia trăită live, în prezentul autentic și plin de pasiune”, scrie Bradshaw, pentru care începutul filmului, brutalul tantrum pe care-l face Malkovich (Celibidache senior) în fața unor producători japonezi este „neinspirat”.
Malkovich îl interpretează pe Celibidache „cu o superioritate capricioasă și ostentativă”
Malkovich îl interpretează pe maestrul Celibidache „cu o superioritate capricioasă și ostentativă”, dar, cu toate astea, jurnalistul britanic nu are o impresie cu totul proastă despre producția asta și-i dă Cezarului ce-i al Cezarului.
Fără un entuziasm debordant, Bradshaw crede că „The Yellow Tie” este „un film solid și lipsit de pretenții”.
„Nu este ușor de înțeles exact care este ideea pe care Celebidache încearcă să o transmită prin poziția tatălui său; Celibidache nu pare să fi adunat foarte mulți adepți, iar lumea muzicală era plină de muzicieni cel puțin la fel de talentați și de principiali ca el, care aveau exact opinia opusă în privința înregistrărilor muzicale. Dar există aici un soi de eroism solitar și cine poate spune dacă, în această lume digitalizată, în care înregistrările sunt atât de ușor accesibile, ideile sale nu ar putea reveni cândva la modă?”, scrie Bradshaw.
Sergiu Celibidache nu a fost evreu
Într-un pasaj al cronicii, Bradshaw afirmă că Celibidache a fost „amenințat și hărțuit ca evreu”, însă aceasta e o informație biografică eronată.
Se cuvine să rectificăm: Sergiu Celibidache nu a fost evreu – tatăl său, Demostene, ofițer de cavalerie, prefect al Iașiului, avea origini grecești, iar mama sa, Maria, profesoară de chimie, născută Brăteanu, era româncă.
Una peste alta The Guardian scrie o recenzie decentă, reținută, fără să fie demolatoare, a producției cinematografice, care a cucerit deja publicul românesc.
„Cravata Galbenă” urmează să fie lansat în cinematografele din Marea Britanie și Irlanda pe 9 octombrie.