Cu toate acestea, pregătirile pentru această reuniune au scos la iveală, în același timp, divergențele privind rolul UE în chestiunile de securitate — și au stârnit temeri că inițiativele de la Bruxelles ar putea dubla funcțiile NATO, scrie Politico.
Publicația subliniază că, în ultimele săptămâni, ambasadorii tuturor celor 27 de țări ale UE s-au reunit în repetate rânduri pentru a discuta scenariul unui astfel de atac în așa-numitul „format restrâns” — adică fără telefoane și fără asistenți. Diplomații și oficialii, care au vorbit sub condiția anonimatului din cauza caracterului confidențial al subiectului, au declarat că discuțiile s-au intensificat după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili la aeroportul din Leipzig.
UE discută astfel de scenarii de mai mulți ani, constată Politico. Bruxelles a elaborat un „set de instrumente anti-hibrid” pentru coordonarea măsurilor de răspuns la atacurile cibernetice, la interferențele în alegeri și la acțiunile de sabotaj.
Cu toate acestea, atenția s-a îndreptat acum către o amenințare mai gravă – atacurile care pot provoca victime în masă. Potrivit celor doi diplomați, tocmai astfel de scenarii au constituit tema principală a reuniunii ambasadorilor UE de miercurea trecută, notează publicația.
Potrivit unui oficial al UE, diplomații și miniștrii discută despre desfășurarea unor echipe de intervenție de urgență, posibilitatea de a aloca țării afectate o parte din fondurile UE, precum și măsurile pe care ar trebui să le ia conducerea instituțiilor europene în domeniul informațional.
„Situația s-ar putea dovedi complicată”
Cu toate acestea, discuțiile la nivelul UE au iritat deja unele capitale. Acestea consideră că Uniunea Europeană își depășește rolul în domeniul securității și riscă să dubleze funcțiile-cheie ale NATO — alianța transatlantică care, de 80 de ani, rămâne un pilon al securității europene.
„Pentru factorii de decizie de la toate nivelurile, situația se poate dovedi foarte confuză”, a declarat Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO și actualmente cercetătoare emerită la Institutul Regal Unit de Studii de Apărare. — Dacă apare confuzie sau o suprapunere a funcțiilor, procesul decizional se poate încetini. Iar acest lucru poate avea consecințe grave, deoarece în astfel de situații timpul este esențial2.
Există și o altă problemă: UE nu dispune de un sistem de comunicații securizat, motiv pentru care diplomații se tem de „scurgeri” de informații confidențiale pe care le schimbă în cadrul întâlnirilor.
Criticile au apărut pe fondul eforturilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a consolida poziția UE în domeniul securității.
În ultimul său discurs privind situația Uniunii Europene, ținut la Strasbourg, fosta ministră a apărării din Germania a propus crearea unui „protocol de urgență în materie de securitate”, care ar permite țărilor UE să-și coordoneze acțiunile în situații precum cea discutată în prezent. Potrivit celor doi diplomați, acest protocol, la fel ca și propunerea lui von der Leyen de a crea un „Consiliu European de Securitate”, va fi inclus în noua „Strategie europeană de securitate”, care urmează să fie prezentată la începutul lunii noiembrie.
Cu toate acestea, o parte dintre diplomați s-au opus. În opinia lor, crearea unor noi mecanisme va dura luni de zile, iar acestea ar putea să dubleze structurile UE deja existente.
În loc să se creeze noi formate și să se supraîncarce și mai mult sistemul, unul dintre diplomații naționali de rang înalt a propus să se utilizeze instrumentele de reacție în situații de criză deja existente.
„Acest protocol de securitate de urgență ne îngrijorează foarte mult”, îl citează Politico pe acest diplomat. „Dispunem deja de toate mecanismele necesare. Pentru situații de criză există Mecanismul integrat de reacție politică (IPCR), care și-a dovedit foarte bine eficiența în timpul pandemiei și al altor crize”.
Mecanismul IPCR, creat în cadrul Tratatului de la Lisabona, permite țării care deține președinția UE pe bază de rotație să convoace, la cererea statului afectat, o reuniune de urgență cu participarea experților NATO, ONU și ai altor organizații internaționale.
The post Politico: În cadrul NATO se manifestă nemulțumiri față de suprapunerea „funcțiilor de apărare” ale UE appeared first on LOGOPRESS.