Guvernul Republicii Moldova a aprobat astăzi un proiect de lege privind mobilitatea urbană durabilă, un document strategic elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care redefinește complet regulile de deplasare, parcare și organizare a traficului în marile aglomerații urbane.
Inițiativa legislativă vine ca răspuns la explozia parcului auto național, care a crescut în mai puțin de doi ani de la circa 1.2 milioane în 2023 la peste 1.35 milioane de vehicule înmatriculate în prima jumătate a lui 2025 (peste 1.43 milioane fiind astăzi), generând deja blocaje majore în Chișinău (unde sunt înregistrate peste 400.000 de unități la zi) și Bălți (peste 60.000 de unități).
Documentul va oferi administrațiilor locale pârghiile juridice necesare pentru a elibera carosabilul, punând în prioritate pietonii, bicicliștii și transportul în comun în detrimentul deplasărilor individuale cu autoturismul.
Parcările cu plată: Blocarea roților timp de 72 de ore și evacuarea forțată
Parcarea publică cu plată va fi oficial instituită ca serviciu public de gospodărie comunală, gestionat direct de autoritățile locale, prin întreprinderi municipale sau prin delegare către parteneri privați. Consiliile locale vor avea libertatea deplină să fixeze tarife orare distincte, abonamente sau scutiri, iar neachitarea taxei sau ocuparea neregulamentară a locurilor va constitui contravenție sancționată conform legii.
Dacă șoferul nu este prezent la vehicul în momentul constatării abaterii, agentul constatator al primăriei va dispune imobilizarea mijlocului de transport prin blocarea roții. În ipoteza în care proprietarul nu achită costurile și nu solicită deblocarea în termenul prevăzut de regulamentul local, automobilul va putea fi ridicat și evacuat într-un spațiu de depozitare special amenajat, însă nu mai devreme de 72 de ore de la blocarea roții.
Toate cheltuielile pentru deblocare, tractare și depozitare pe zi vor fi suportate exclusiv de proprietar sau utilizator, fără a-l scuti de achitarea tarifului de parcare acumulat! Sumele încasate din acest serviciu vor fi reinvestite prioritar în modernizarea și extinderea parcărilor, întreținerea drumurilor locale, siguranță rutieră și subvenționarea transportului public.
Inițial, proiectul prevedea că mașina poate fi ridicată la 48 de ore după ce i-a fost blocată roata. Primăria Chișinău a intervenit și a cerut extinderea la cel puțin 72 de ore (chiar 5 zile), motivând că dacă roata este blocată vineri după-amiază, termenul de 48 de ore se consumă în weekend, când băncile sau dispeceratele sunt închise, iar șoferul s-ar fi trezit direct cu mașina evacuată. Propunerea a fost acceptată.
Curățarea străzilor de rable: Procedura de declarare a vehiculelor abandonate
Proiectul de lege, care urmează să treacă întâi de votul Parlamentului, va mai introduce o procedură clară pentru eliminarea mașinilor lăsate în paragină pe spațiul public sau privat al statului și municipiilor, inclusiv pe spațiile verzi sau în curțile blocurilor de locuit. Este definit drept abandonat: orice vehicul, caroserie sau subansamblu lăsat în același loc timp neîntrerupt de cel puțin 6 luni, în privința căruia există prezumția rezonabilă de renunțare la dreptul de proprietate.
Funcționarii publici din cadrul primăriilor vor accesa baza de date a Registrului de stat al vehiculelor pentru identificarea posesorului. Odată găsit, acestuia i se transmite o somație scrisă cu un termen de 15 zile pentru ridicarea benevolă a mașinii; dacă posesorul nu poate fi contactat, somația se afișează direct pe parbriz și se publică pe pagina web a primăriei.
După expirarea termenului, primarul va emite dispoziția de evacuare către depozitul municipal. Dacă în decurs de 60 de zile de la ridicare proprietarul nu își revendică bunul și nu acoperă cheltuielile, instanța de judecată este sesizată în procedură specială pentru a constata abandonul și a transfera mașina în proprietatea unității administrativ-teritoriale.
Ulterior, vehiculul poate fi vândut la licitație, însă fostul proprietar își păstrează dreptul ca timp de 3 ani să solicite diferența de bani rămasă după acoperirea costurilor de ridicare, depozitare și vânzare.
CALM (Congresul Autorităților Locale) a cerut insistent reducerea termenului la doar 30 de zile pentru a curăța rapid curțile de bloc, dar Ministerul a refuzat categoric (menținând 6 luni) pentru a nu încălca dreptul constituțional de proprietate.
Zone cu emisii scăzute, limite de 30 km/h și benzi dedicate obligatorii
O altă schimbare majoră vizează instituirea Zonelor cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE), obligatorii în nodurile urbane precum Chișinău și Bălți și aplicabile altor orașe în cazul depășirii limitelor legale de poluare. În aceste perimetre, accesul va fi condiționat de respectarea anumitor standarde ecologice ale motorizării sau de achitarea unei taxe specifice de acces, controlată automatizat prin camere și mijloace tehnice certificate.
De la restricțiile ZNSE vor fi exceptate vehiculele serviciilor de urgență, ale armatei și poliției, transportul public de călători, dar și rezidenții care au domiciliul sau sediul firmei în perimetrul delimitat. Aplicarea efectivă a prevederilor privind ZNSE și taxele aferente este stabilită pentru data de 1 ianuarie 2028, în corelare cu noua lege a taxelor rutiere.
Totodată, primăriile vor avea obligația să calmeze traficul și să coboare limita de viteză la 30 km/h în preajma școlilor, grădinițelor și pe arterele cu flux intens de pietoni. Iar până la data de 1 decembrie 2030, municipiile din nodurile urbane vor fi obligate să creeze benzi dedicate exclusive pentru vehiculele de rută pe toate segmentele unde viteza medie comercială a transportului public scade sub 15 km/h.
Standarde europene în cartiere: Ierarhia deplasării și accesibilitatea stațiilor
În toate noile proiecte de amenajare urbanistică sau regenerare a cartierelor vechi se impune o ierarhie strictă de proiectare: prioritate absolută are mersul pe jos, urmat de deplasarea cu bicicleta, transportul public și, abia la final, autoturismul individual.
Pentru Chișinău și Bălți, legea va impune indicatori preciși de calitate:
- Cel puțin o stație de transport public trebuie amplasată la cel mult 300 de metri de spitale, policlinici, instituții de învățământ sau centre comunitare.
- Distanța optimă între stațiile urbane va fi calibrată la intervalul de 400 – 600 de metri.
- Minimum 60% din populația urbană trebuie să locuiască la mai puțin de 500 de metri de o rută de transport public care să aibă un interval de succedare de maximum 20 de minute.
Costurile de elaborare a noilor Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), estimate la 1.5 – 3 milioane de lei per municipiu, vor putea fi finanțate prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și programe de asistență ale Uniunii Europene, proiectul făcând parte din pachetul de aderare a Republicii Moldova la blocul comunitar pentru 2025–2029.
În paralel, actul normativ va impune modele de simulare computerizată a traficului, care trebuie actualizate la fiecare 5 ani pentru nodurile urbane. De asemenea, vor apărea Planuri de Logistică Urbană Durabilă (PLUD): primăriile vor impune ferestre orare stricte și trasee dedicate pentru mașinile de marfă și aprovizionarea magazinelor/supermarketurilor.
Proiectul mizează pe o scădere a emisiilor de noxe din transport de 20–30% până în anul 2040, precum și o reducere cu 15–25% a costurilor sociale cauzate de accidente și poluare.
Articolul Noua lege a mobilității urbane durabile: Parcări cu plată, blocarea roților, mașini abandonate confiscate și ZNSE în Moldova apare prima dată în Autoblog.md.