Sancțiunile americane
Secretarul de stat american Marco Rubio a justificat măsura prin opoziția Washingtonului față de posibilitatea ca instanța internațională să ancheteze sau să urmărească penal cetățeni americani.
„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe cetățenii americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara oricăror norme, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, citat de Reuters.
Rubio a afirmat că Washingtonul a amânat adoptarea măsurilor în speranța că instanța și statele membre vor răspunde preocupărilor americane.
„Fie CPI va înceta să profereze amenințări, fie noi vom pune capăt CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri, dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare, să tempereze activitatea instanței. Am conceput această măsură astfel încât să ofere statelor părți oportunitatea de a negocia și de a prezenta o soluție care să răspundă îngrijorărilor noastre. Dacă aceste demersuri nu vor da roade, vom continua să ne adaptăm strategia în consecință”, a mai spus șeful diplomației de la Washington.
Disputele din jurul mandatelor pentru liderii israelieni
Washingtonul critică de mai mult timp activitatea instanței, în special după emiterea mandatelor de arestare pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv al premierului Benjamin Netanyahu. Statele Unite au contestat, de asemenea, o investigație anterioară a CPI privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, anchetă care a fost între timp închisă.
Măsurile restrictive prevăd, în mod obișnuit, interdicția ca entitățile americane să colaboreze cu o organizație sancționată, ceea ce obligă băncile să închidă conturile, companiile de asigurări să rezilieze polițele, iar furnizorii de tehnologie să sisteze serviciile software.
Cu toate acestea, Trezoreria SUA a emis rapid patru licențe generale care permit temporar anumite tranzacții esențiale.
Anunțul a avenit la scurt timp după ce Premiul Nobel pentru Pace 2026 i-a fost acordat juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional.
Navi Pillay, a fost judecătoare în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008. În cadrul Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, aceasta a avut un rol important în stabilirea unui precedent potrivit căruia violul și violența sexuală pot constitui crime împotriva umanității și acte de genocid.
Reacția tribunalului de la Haga: „Nu ne oprim activitatea”
Conducerea Curții Penale Internaționale a condamnat decizia Washingtonului. Procurorul-adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a declarat că sancțiunile nu vor opri activitatea tribunalului.
„Sancțiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă. Activitatea noastră va continua în toate situațiile, investigațiile și procedurile de urmărire penală pe care le gestionăm”, a declarat Khan.
Anticipând aceste măsuri punitive după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, oficialii de la Haga au pregătit măsuri care să reziste sancțiunilor.
Printre acestea se numără renunțarea la sistemele de operare Microsoft și folosirea de alternative pentru serviciile bancare și asigurările medicale.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a urmări penal persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Instituția are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene și toate statele NATO, mai puțin Statele Unite și Turcia.