Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, un proiect de buget pentru perioada 2028-2034, redus cu 159 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Cele mai mari tăieri vizează competitivitatea economică și ajutorul extern, în timp ce fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională, esențiale pentru România, sunt protejate. Propunerea a provocat însă deja nemulțumirea statelor bogate, în frunte cu Germania, care consideră că economiile sunt insuficiente.
Noua propunere, elaborată de președinția irlandeză a Consiliului UE, reprezintă o încercare de a debloca negocierile dintre cele 27 de state membre, împărțite în două tabere cu interese dificil de reconciliat. Pe de o parte, statele contributoare nete cer reducerea substanțială a cheltuielilor europene, în timp ce țările din sudul și estul continentului, inclusiv România, încearcă să protejeze finanțările pentru agricultură, infrastructură și dezvoltare regională.
Documentul irlandez, cunoscut în jargonul european drept „Negotiating Box” sau „Nego-box”, propune o diminuare de aproximativ 8% a bugetului european. Comparativ cu ultima variantă de negociere, prezentată în luna iunie de Cipru.
Proiectul pregătește terenul pentru summitul european din 15-16 octombrie, la care liderii celor 27 de state vor încerca să ajungă la un compromis privind dimensiunea și prioritățile bugetului Uniunii Europene.
Cele mai mari tăieri: 75 de miliarde de euro din banii pentru competitivitate
Irlanda a ales să concentreze reducerile în special asupra noilor priorități europene, pentru a evita diminuarea finanțărilor tradiționale, considerate esențiale de numeroase state membre.
Cea mai mare reducere, de 75 de miliarde de euro, vizează fondurile destinate competitivității economice. Alte 38 de miliarde de euro ar urma să fie eliminate din bugetul pentru ajutor extern și dezvoltare, în timp ce cheltuielile administrative ale Uniunii ar fi diminuate cu 10 miliarde de euro.
Reducerile pentru competitivitate sunt deosebit de sensibile, deoarece Bruxellesul încearcă să mobilizeze mai multe investiții pentru dezvoltarea industriei europene, cercetare, inovare și tehnologii avansate. Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea economiilor americană și chineză, iar creșterea competitivității a devenit una dintre prioritățile strategice ale instituțiilor europene.
În cazul finanțării externe, reducerile ar putea afecta programele prin care UE sprijină statele partenere, cooperarea internațională, dezvoltarea și țările din vecinătatea sa.
Dublinul propune și eliminarea unei rezerve financiare de urgență, cunoscută drept „EU Facility cushion”, care ar fi permis Comisiei Europene să mobilizeze bani suplimentari pentru situații neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.
România, printre țările care scapă de reducerile directe pentru agricultură și coeziune
Una dintre cele mai importante prevederi ale compromisului irlandez este menținerea finanțărilor pentru Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene.
Decizia reprezintă o concesie făcută grupului informal al „Prietenilor Coeziunii”, din care face parte și România, alături de alte state din sudul și estul Europei. Cele 17 țări reunite în acest grup au insistat asupra protejării fondurilor destinate reducerii diferențelor economice și sociale dintre regiunile europene.
Pentru România, miza este una majoră. Fondurile de coeziune reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru construcția și modernizarea infrastructurii, dezvoltarea comunităților locale, rețelele de apă și canalizare, proiectele de mediu și alte investiții publice.
La rândul său, Politica Agricolă Comună asigură subvenții pentru fermieri și finanțarea programelor de dezvoltare rurală.
Germania și statele bogate resping compromisul: „Mai puțin La La Land financiar”
Deși Irlanda a propus reduceri importante, primele reacții din tabăra statelor care susțin un buget mai restrâns indică faptul că noua variantă este departe de un compromis acceptabil.
Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia se numără printre statele care au cerut reducerea bugetului european cu câteva sute de miliarde de euro față de propunerea inițială, de aproape două trilioane de euro.
Aceste țări consideră că Uniunea Europeană nu poate continua să majoreze contribuțiile naționale pentru a finanța simultan politicile tradiționale și noile priorități strategice.
Potrivit POLITICO, un diplomat european a descris propunerea irlandeză drept o dezamăgire, susținând că documentul favorizează politicile secolului trecut, în loc să pregătească Uniunea pentru provocările secolului XXI.
„Această propunere nu poate constitui baza unui acord între statele membre. Avem nevoie urgent de mai mult realism financiar și de mai puțin «La La Land» financiar”, a declarat diplomatul citat de publicația europeană.
Dispută privind noile taxe europene. Bruxellesul caută alte 66 de miliarde de euro
O altă componentă importantă a negocierilor privește modul în care Uniunea Europeană își va finanța bugetul, fără să depindă exclusiv de contribuțiile directe ale statelor membre.
Irlanda a păstrat, în mare parte, pachetul de cinci noi resurse proprii propus anul trecut de Comisia Europeană, care ar urma să genereze aproximativ 66 de miliarde de euro pentru bugetul comunitar.
Printre măsurile discutate se numără introducerea unei contribuții pentru marile companii, cunoscută sub numele de CORE, și utilizarea veniturilor provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, ETS.
Aceste mecanisme au provocat însă opoziție din partea unor guverne europene, care se tem de efectele economice și de creșterea poverii fiscale.
În încercarea de a reduce divergențele, Irlanda propune introducerea graduală a anumitor contribuții ETS pentru statele mai sărace și creșterea veniturilor europene provenite din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, aplicabil unor importuri poluante.
Franța a solicitat și includerea unor noi surse de venit, precum contribuțiile impuse giganților digitali, operatorilor de jocuri de noroc online și companiilor din domeniul criptomonedelor, propuneri susținute de Parlamentul European.
Președintele Consiliului European, António Costa, intenționează să folosească discuțiile de săptămâna viitoare pentru a identifica un pachet de resurse proprii acceptabil pentru guvernele europene.
Nicușor Dan a convocat o ședință înaintea negocierilor. Ce va cere România la Bruxelles
România și-a pregătit deja poziția pentru negocierile europene. Vineri, 9 octombrie, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință de lucru la care au participat membri ai Guvernului, experți tehnici din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Bucureștiul va susține un buget european ambițios, care să protejeze finanțările pentru agricultură și coeziune, două instrumente considerate esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare.
„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună”, a transmis Administrația Prezidențială.
În același timp, România dorește creșterea finanțărilor pentru consolidarea capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre.
De ce negocierile sunt atât de dificile. UE trebuie să plătească și datoriile din pandemie
Discuțiile privind următorul buget european au loc într-un context financiar dificil, în condițiile în care Uniunea trebuie să finanțeze noi priorități, dar și să înceapă rambursarea obligațiilor asumate pentru redresarea economică după pandemia de COVID-19.
Propunerea inițială a Comisiei Europene prevedea un buget de aproape două trilioane de euro, reprezentând aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro erau rezervate serviciului datoriei asociate programului european de redresare post-pandemică.
Pentru statele contributoare nete, aceste obligații reprezintă un argument suplimentar în favoarea limitării cheltuielilor.
În schimb, statele care beneficiază de finanțări europene importante susțin că reducerea bugetului ar putea afecta dezvoltarea economică, investițiile publice și capacitatea Uniunii de a răspunde noilor crize.
Urmează negocieri decisive. Fiecare stat poate bloca bugetul european
Ambasadorii celor 27 de state membre urmează să analizeze duminică, 11 octombrie, noua propunere irlandeză, înaintea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, de la Bruxelles.
Liderii europeni încearcă să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026, pentru a evita complicarea negocierilor în contextul alegerilor programate în 2027 în mai multe state membre, inclusiv Franța, Polonia și Italia.
Acordul este însă departe de a fi garantat. Cadrul Financiar Multianual trebuie aprobat în unanimitate de statele membre, după obținerea consimțământului Parlamentului European. Aceasta înseamnă că fiecare guvern poate bloca adoptarea bugetului.
Negocierile sunt complicate și de poziția Parlamentului European, care solicită un buget mai mare decât cel propus inițial de Comisia Europeană, nu unul mai mic.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, membru al Partidului Popular European și coraportor al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, a avertizat anterior că legislativul european va aproba numai un buget care răspunde provocărilor Uniunii și dispune de resurse suficiente pentru finanțarea priorităților sale.