Cele două entități ale statului român responsabile de avizarea tranzacției prin care Rheinmetall ar urma să preia Șantierul Naval Mangalia nu au fost informate oficial din partea câștigătorului licitației, o notificare oficială fiind așteptată zilele următoare, conform surselor Mediafax.
Traseul tranzacției
Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat, vineri, în cadrul licitației organizate de lichidatorul judiciar CITR, către Rheinmetall Real Estate România SRL, pentru 138 de milioane de euro, fără TVA.
„Acest demers asigură posibilitatea reluării activității Șantierului Naval Mangalia, unul din cele mai importante active industriale ale României. Vânzarea reprezintă finalul unui proces complex de valorificare menit să asigure continuitatea activității și o perspectivă de viitor încurajatoare”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Aprobarea achiziției a fost salutată atunci și de Guvernul României.
Contactați de Mediafax pentru confirmare și detalii privind tranzacția, responsabilii Rheinmetall au anunțat că vor transmite informații oficiale în perioada următoare.
Licitația din 9 octombrie a fost organizată după patru încercări anterioare de vânzare fără rezultat. De amintit că, în luna aprilie, adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru Șantierul naval Damen Mangalia, ceea ce a marcat trecerea șantierului în etapa de faliment.
Olandezii de la Damen Holding dețin 49% din Damen Shipyards Mangalia, iar pachetul de control, de 51%, fiind deținut de Ministerul Economiei.
Acționarii companiei Șantierul Naval 2 Mai – la care statul, prin Ministerul Economiei, deține 93,88% din pachetul de acțiuni – au fost convocați la Adunarea Generală Ordinară din 16 noiembrie în care, conform ordinii de zi, vor fi informați privind vânzarea prin licitație publică în bloc, ca un singur lot, a activului funcțional „Șantierul Naval Mangalia”.
Ce spune legea
Pentru a fi finalizată însă, tranzacția trebuie să primească avizul favorabil, obligatoriu prin lege, al Comisiei de Examinarea Investițiilor Directe (CEID), aflată sub umbrela Cancelariei Premierului – și care, în unele situații, poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), cum a fost în cazul acordului dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM.
Pragul valoric de la care investițiile străine directe sunt analizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Directe (fosta Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe – CEISD) ajung în analiză investițiile notificate de peste 5 milioane de euro, prag crescut de la 2 milioane de euro, în luna martie.
Este obligatoriul și avizul Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că gigantul german deține deja active și are producție în România, din informațiile Mediafax.
Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza tranzacției poate fi preluată de Comisia Europeană.
Astfel, conform Regulamentului CE privind concentrările economice la Art. 1, alin. 2., o concentrare are dimensiune comunitară în cazul în care:
- a) cifra de afaceri totală realizată la nivel mondial de toate întreprinderile implicate depășește 5 000 de milioane (5 miliarde – n.r.) EUR și
- b) cifra de afaceri totală realizată în Comunitate de către fiecare din cel puțin două întreprinderi implicate depășește 250 de milioane EUR,
cu excepția cazurilor în care fiecare dintre întreprinderile implicate realizează mai mult de două treimi din cifra sa totală de afaceri la nivel comunitar într-unul și același stat membru.
O concentrare care nu atinge pragurile prevăzute la alineatul (2) are dimensiune comunitară în cazul în care:
- a) cifra totală de afaceri combinată realizată la nivel mondial de toate întreprinderile implicate depășește 2 500 de milioane EUR;
- b) în fiecare din cel puțin trei state membre, cifra totală de afaceri combinată realizată de toate întreprinderile implicate depășește 100 de milioane EUR;
- c) în fiecare din cel puțin trei state membre care sunt incluse la litera (b), cifra totală de afaceri realizată de către fiecare din cel puțin două dintre întreprinderile implicate depășește 25 de milioane EUR și
- d) cifra totală de afaceri realizată în Comunitate de către fiecare din cel puțin două dintre întreprinderile implicate depășește 100 de milioane EUR,
cu excepția cazurilor în care fiecare dintre întreprinderile implicate realizează mai mult de două treimi din cifra sa totală de afaceri la nivel comunitar într-unul și același stat membru.
Comandă de 920 de milioane de euro prin SAFE
Divizia navală a Rheinmetall are o comandă din partea Guvernului român – finanțată prin programul european SAFE – pentru construcția a patru nave militare, în valoare de 920 de milioane de euro, conform raportului pe primul semestru al companiei.
Aceasta a fost aprobată de Parlament prin programul SAFE, pentru proiectul de înzestrare a Forţelor Navale Române cu două nave de patrulare maritime de tip Military Offshore Patrol Vessel – MOPV, pentru care a fost alocată o sumă estimată la 836 de milioane de euro fără TVA, și pentru proiectul de înzestrarea Forţelor Navale Române cu două vedete de intervenții pentru scafandri, unde este estimată o valoare de 84 de milioane de euro fără TVA.
Operatorul economic indicat în ambele cazuri este NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems, iar procedura de atribuire menționată este de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul dispozițiilor art. 4 alin (2) din OUG 62/2025, potrivit informațiilor publicate de Ministerul Apărării Naționale.
„Am promis când eram la Ministerul Economiei oamenilor de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai că vor avea activitate în continuare acolo și șantierul va fi salvat. Acela a fost momentul în care în SAFE au fost introduse patru nave care costă azi in jur de un miliard de euro, cu condiția menționată și aprobată azi în Parlamentul României de la se face la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, care să fie modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall, care au fost asignați (desemnați – en.) de CSAT și Parlamentul României să se ocupe de asta. Este singura variantă ca Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, după ce a fost exemplu de manual despre cum statul român să își bată joc de el, să fie salvat și cel mai mare șantier naval dintr-o țară a Uniunii Europene, la malul Mării Negre, într-o țară membră NATO, aproape de o zonă de risc atât pentru România, cât și pentru UE și NATO, are astăzi un nou început”, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță, după aprobarea proiectele de înzestrare a Armatei, derulate prin programul SAFE din Legislativ.
România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia, din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poatăfi finalizate la sfârșitul anului 2030.