Muntenegru își propune să devină al 28-lea stat membru al Uniunii Europene până în 2028, însă Croația, ultima țară care a aderat la UE, în 2013, ridică o serie de probleme care ar putea complica procesul de aderare, relatează Politico.
Înaintea unei dezbateri privind extinderea Uniunii Europene, programată în cadrul summitului de joi, Croația și-a exprimat îngrijorarea cu privire la mai multe dispute nerezolvate cu Muntenegru.
Croația cere progrese în rezolvarea disputelor
Într-o declarație acordată Politico, în cadrul unei reuniuni a Partidului Popular European organizate înaintea summitului, premierul croat Andrej Plenković a afirmat că Zagrebul a avut o atitudine „extrem de constructivă”, dar a atras atenția asupra unor probleme nerezolvate în cadrul capitolului 23 de negociere (Justiție și drepturi fundamentale) și al capitolului 31 (Politică externă, de securitate și apărare), unele dintre acestea datând de zeci de ani.
„Unele dintre ele se află pe agenda discuțiilor de doi ani, fără să se fi înregistrat absolut niciun progres”, a declarat Plenković, cerând autorităților din Muntenegru să facă progrese în rezolvarea acestora.
„Le vom cere colegilor noștri să îi ajute să facă progrese, dacă obiectivul este încheierea negocierilor”, a adăugat premierul croat.
Ce condiții pune Croația pentru aderarea Muntenegrului la UE
Poziția Croației este prezentată și într-un document obținut de Politico, în care Zagrebul afirmă că susține aderarea Muntenegrului la UE, dar insistă asupra rezolvării mai multor dispute dintre cele două țări.
„Croația urmărește să faciliteze aderarea Muntenegrului, nu să o împiedice”, se arată în document.
Mai multe dintre problemele semnalate au legătură cu participarea Muntenegrului la acțiunile militare împotriva Croației din anii ’90, inclusiv atacurile asupra orașului Dubrovnik și ocuparea unor teritorii croate.
Printre solicitările Zagrebului se numără acordarea de despăgubiri cetățenilor croați deținuți în lagărul de la Morinj, unde peste 300 de croați au fost închiși între octombrie 1991 și august 1992, în urma ocupării unei părți a regiunii Dubrovnik de către forțele sârbe și muntenegrene.
Croația cere și păstrarea permanentă a unei plăci comemorative la fostul lagăr, precum și schimbarea numelui unei piscine municipale din orașul Kotor. Aceasta poartă numele lui Zoran Gopčević, fost jucător de polo pe apă, care, potrivit documentului, a fost gardian în lagărul de la Morinj în 1991 și 1992.
Alte solicitări ale Zagrebului vizează urmărirea penală a persoanelor responsabile de crime de război comise în timpul Războiului de Independență al Croației și continuarea negocierilor privind delimitarea frontierei dintre cele două țări.
În ciuda acestor dispute, Croația nu s-a opus până acum avansării negocierilor de aderare a Muntenegrului la Uniunea Europeană. Muntenegru a închis provizoriu 21 dintre cele 33 de capitole de negociere, fiind țara care a înregistrat cele mai mari progrese în actualul proces de extindere a UE.