Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, depus joi seară la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu, prevede investiții în producția de energie, capacități de stocare și modernizarea rețelelor electrice, astfel încât România să își poată acoperi o parte mai mare din consum din resurse proprii.
Potrivit acestuia, Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu își propune să pună în funcțiune peste 5.000 MW de capacități noi de producție până la sfârșitul anului 2027 și să valorifice resursele de gaze naturale din Marea Neagră.
Aproape 5.800 MW de capacități noi de producție până în 2027
Din totalul de aproximativ 5.800 MW prevăzuți în program, 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, iar 2.200 MW din centrale pe gaze naturale, în principal cele de la Mintia și Iernut.
Guvernul intenționează să publice lista proiectelor și să prezinte, la fiecare șase luni, stadiul realizării acestora.
Gazele din Marea Neagră, folosite cu prioritate în România. Surplusul va fi exportat
O altă componentă a planului energetic este exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz.
Guvernul propus de Luca Niculescu estimează că producția va începe în prima jumătate a anului 2027 și va ajunge la aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Noile resurse ar urma să fie utilizate pentru asigurarea necesarului intern, producerea energiei electrice, fabricarea îngrășămintelor și dezvoltarea industriei petrochimice, iar gazele care depășesc necesarul intern, exportate.
Programul prevede și stabilirea noului cadru al redevențelor, respectiv a sumelor plătite statului pentru exploatarea resurselor naturale, înainte de începerea producției, cu respectarea contractelor existente.
Investiții în stocarea energiei
Guvernul propune și extinderea capacităților de stocare a energiei electrice, prin instalarea de baterii și dezvoltarea unor proiecte hidroenergetice.
Ținta pentru sfârșitul anului 2026 este de aproximativ 1.500 MW de capacități de stocare, iar până în 2028 este prevăzut un portofoliu de proiecte de aproximativ 4.500 MW.
Printre proiectele menționate, se numără Tarnița-Lăpuștești, în județul Cluj, și Frasin-Pângărați, în zona lacului Bicaz, din județul Neamț.
Prin dezvoltarea producției interne, a stocării și a rețelelor electrice, Executivul urmărește reducerea dependenței României de importurile scumpe de energie electrică până la sfârșitul anului 2028.
Centralele pe cărbune, păstrate până la înlocuirea lor
Programul de guvernare prevede, de asemenea, menținerea în funcțiune a grupurilor pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia care sunt necesare pentru siguranța alimentării cu energie electrică, până când vor deveni operaționale capacitățile care le vor înlocui.
Retragerea centralelor pe cărbune ar urma să respecte un calendar convenit cu Comisia Europeană, reevaluat public la fiecare șase luni. Totodată, pentru 2027 este prevăzută punerea în funcțiune a unor parcuri fotovoltaice ale Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate totală de aproximativ 735 MW.
Investiții în energia nucleară
În sectorul nuclear, programul prevede retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, proiect pentru care Banca Europeană de Investiții a aprobat o finanțare de 800 de milioane de euro.
Pentru Unitățile 3 și 4, care ar trebui să aibă împreună o capacitate de aproximativ 1.400 MW, sunt prevăzute pregătirea finanțării și finalizarea procedurii privind ajutorul de stat la Comisia Europeană, necesară pentru luarea deciziei finale de investiție.
Modernizarea rețelelor electrice
Guvernul propus de Luca Niculescu urmărește și accelerarea investițiilor în rețelele de transport al energiei electrice. Planul pentru perioada 2026–2035 cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 sunt proiecte complet noi.
Sunt prevăzute și dezvoltarea legăturilor electrice cu Ungaria și Bulgaria, modernizarea rețelelor de distribuție și reducerea cu 30% a duratei medii de racordare la rețea.
Investiții în termoficare și transferul ELCEN la Primăria Capitalei
Pentru modernizarea sistemelor de termoficare, programul prevede contractarea a 590 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, la care se adaugă aproximativ 450 de milioane de euro pentru producerea eficientă, în același timp, a energiei electrice și termice.
Este menționat și un program de 300 de milioane de euro derulat cu Banca Mondială.
O altă măsură este finalizarea transferului ELCEN către Municipiul București, astfel încât producerea și distribuția energiei termice să fie gestionate de un singur operator.