La summitul de la Bruxelles, statele membre au readus în discuție folosirea activelor rusești înghețate pentru a susține efortul de război al Kievului, în timp ce Ucraina riscă să se confrunte anul viitor cu un deficit de finanțare de ordinul miliardelor de euro, scrie POLITICO.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski participă vineri la discuțiile cu liderii europeni, cărora le cere mai multe arme și sprijin financiar.
El a avertizat că oprirea războiului presupune o presiune mai mare asupra Moscovei și un ajutor mai consistent pentru apărarea Ucrainei.
„Toți cei din Europa vrem ca acest război să se termine”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, la sosirea sa la Bruxelles.
„Și pentru asta sunt necesare semnale de forță – o presiune mai reală asupra Rusiei și mai mult sprijin pentru apărare în favoarea Ucrainei.”
Discuțiile au loc într-un moment tensionat pentru securitatea europeană.
Dronele au lovit două nave în apele românești sau în apropierea acestora, iar incidentul a dus la discuții de urgență cu NATO.
În paralel, statele UE trebuie să negocieze și viitorul buget al Uniunii, într-un climat politic marcat de nemulțumiri interne și de apropierea unor alegeri importante.
Activele rusești înghețate, din nou pe masa negocierilor
Una dintre soluțiile discutate la Bruxelles este folosirea activelor financiare rusești înghețate în Europa, evaluate la câteva sute de miliarde de euro.
Cea mai mare parte a acestora se află la Euroclear, depozitar financiar cu sediul la Bruxelles.
O încercare anterioară de a transfera fondurile direct către Ucraina a fost blocată de Belgia și de alte state, din cauza riscurilor juridice.
Acum, Germania, Suedia și Finlanda vor ca opțiunile să fie reanalizate, în condițiile în care Kievul are nevoie de resurse suplimentare pentru a-și continua apărarea.
Merz: „Nu apărăm doar Ucraina”
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut partenerilor europeni să asigure sprijin pentru Ucraina atât în timpul iernii, cât și anul viitor.
El a susținut că Europa trebuie să găsească o soluție de finanțare pe termen lung și a avertizat că miza depășește apărarea teritoriului ucrainean.
„Nu apărăm doar integritatea teritorială a Ucrainei, ci și ordinea politică a Europei, care este cu adevărat sub presiunea Rusiei în toate privințele”, a declarat Merz.
Cancelarul german a respins și ideea ca activele înghețate în Europa să ajungă sub control american, în cadrul unor eventuale negocieri de pace cu Moscova.
„Ar trebui să rămână înghețate în Europa”, a spus el, adăugând că decizia privind utilizarea lor aparține europenilor.
Finlanda caută o modalitate de a folosi activele rusești
Premierul finlandez Petteri Orpo a cerut, la rândul său, reluarea discuțiilor.
„Cea mai bună soluție ar fi să găsim o soluție privind modul de utilizare a activelor înghețate. Trebuie să încercăm din nou”, a declarat acesta pentru POLITICO.
Suedia susține aceeași direcție.
Ministrul pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a afirmat că lipsa unei decizii nu este o opțiune, iar UE trebuie să pună rapid pe masă variantele de finanțare.
Deciziile lui Trump provoacă neliniște în Europa
Nemulțumirea unor lideri europeni are legătură și cu decizia administrației Trump de a permite din nou accesul pe piața americană al motorinei rusești, anterior interzise.
Măsura urmărește să reducă presiunea asupra prețurilor din SUA, însă oficiali europeni avertizează că veniturile suplimentare din exporturile de combustibili fosili ar putea alimenta bugetul de război al Kremlinului.
Orpo a criticat și restricțiile impuse de SUA asupra utilizării tehnologiei Starlink în sprijinul Ucrainei. Premierul finlandez a amintit că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa NATO și a pus sub semnul întrebării logica unor decizii americane care ar putea slăbi poziția Kievului.
În acest context, premierul belgian Bart De Wever, unul dintre principalii opozanți ai folosirii imediate a activelor rusești, consideră că acestea ar trebui analizate și în cadrul unui eventual acord de pace.
Bugetul UE, o altă sursă de tensiune
Negocierile privind finanțarea Ucrainei se suprapun peste disputele referitoare la viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Germania, Suedia și Olanda vor să limiteze contribuțiile, în timp ce Italia și România susțin alocări mai mari pentru dezvoltare regională și agricultură.
Președintele Consiliului European, António Costa, vrea un acord asupra bugetului până la sfârșitul anului.
Dacă negocierile se prelungesc până în toamna anului viitor, există riscul ca înțelegerea să fie întârziată până aproape de intrarea în vigoare a noului buget, în ianuarie 2028.
Liderii europeni urmează să revină la Bruxelles luna viitoare pentru un summit suplimentar.