În ansamblu, în perioada ianuarie-august 2026, exportul de mărfuri a totalizat 2.239,4 milioane de euro, cu 9,3% mai mult față de perioada corespunzătoare din 2025.
Exportul de mărfuri din Moldova a scăzut timp de doi ani și jumătate – din 2023 până la jumătatea anului 2025. Apoi, în iulie anul trecut, a început să crească. În principal, datorită produselor agricole. Și a crescut în termeni anuali pe parcursul anului. În august s-a împlinit exact un an de la începutul acestei creșteri. În consecință, efectul unui nivel de pornire scăzut a început să se estompeze, deși indicatorii anuali se află încă pe plus.
Prin urmare, scăderea din august poate fi explicată parțial prin nivelul scăzut de la început. Dar doar parțial – diferența dintre indicatorii din iulie și cei din august ai anului curent este foarte mare.
Odată cu exportul de mărfuri de producție națională, scade și reexportul.
Exportul de mărfuri de producție națională în perioada ianuarie-august 2026 s-a ridicat la 1 795,3 milioane de euro (80,2% din volumul total al exporturilor). Aceasta reprezintă o creștere de 12,8% față de aceeași perioadă a anului 2025. Această cifră este superioară nivelului general de creștere a exporturilor pentru perioada analizată (9,3%).
În consecință, reexportul de mărfuri străine în primele opt luni ale anului 2026 a totalizat 444,1 milioane de euro (19,8% din volumul total al exporturilor), ceea ce reprezintă o scădere de 2,9% față de perioada similară a anului 2025. Ponderea mărfurilor străine reexportate după o prelucrare substanțială a reprezentat 14% din volumul total al exporturilor, iar reexportul clasic de mărfuri străine – 5,8%.
Cauzele scăderii exporturilor
În structura exporturilor din ianuarie până în august 2026, ponderea semnificativă a revenit următoarelor grupe de mărfuri: culturi oleaginoase și fructe (15,6% din volumul total al exporturilor); echipamente electrice și electrotehnice și componentele acestora (13,8%); cereale și produse din cereale (12,1%); legume și fructe (10,8%); îmbrăcăminte și accesorii (7,7%); băuturi alcoolice și nealcoolice (5,2%); mobilier și piese de mobilier (3,4%); minereuri metalice și deșeuri metalice (2,9%); produse din minerale nemetalice (2,6%); grăsimi și uleiuri vegetale (2,5%); petrol, produse petroliere și produse conexe (2%).
Așadar, scăderea se datorează reducerii exporturilor din categoriile „Alte mărfuri”; echipamente electrice și electrotehnice și componentele acestora (produse din cabluri și transformatoare); băuturi alcoolice și nealcoolice; mobilier și componente ale acestuia.
Adică, în ceea ce privește categoriile de materii prime agricole (cereale, semințe de floarea-soarelui, fructe și legume), s-a înregistrat o creștere față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Pur și simplu, gama de produse exportate s-a redus, iar la produsele industriale s-a înregistrat o scădere. Ceea ce indică faptul că Moldova se transformă din ce în ce mai mult într-o țară exportatoare de produse agricole neprelucrate. Adică de produse agricole cu valoare adăugată redusă.
Acum un an, în structura exporturilor predominau produsele din cabluri, cu o pondere de 16%. Culturile oleaginoase și fructele ocupau 14%. Produsele cerealiere reprezentau doar 8,9%.
Totuși, în topul exporturilor lipseau cu desăvârșire uleiurile vegetale – alături de vinuri, singurul produs cu valoare adăugată ridicată. În acest an, Trans Oil și Co au contribuit cu 2,5% la bilanțul general. În același timp, ponderea băuturilor alcoolice și nealcoolice a scăzut de la 6,4% în primele opt luni ale anului trecut la 5,2% în aceeași perioadă a anului curent.
Comentând creșterea exporturilor de materii prime agricole și scăderea ponderii produselor prelucrate, economistul Vladimir Golovatyuk a remarcat: „Creșterea exporturilor nu este rezultatul redresării economiei și a sectorului său orientat spre export, ci este determinată de condițiile favorabile din 2025, care au avut un impact pozitiv asupra rezultatelor agriculturii”.
„Moldova s-a transformat dintr-o «grădină înfloritoare» într-o mare cantină, unde toate produsele finite și/sau semipreparatele sunt importate”, a adăugat expertul.
Importurile sunt în creștere
În primele opt luni ale anului 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 6,66 miliarde de euro, în timp ce exporturile s-au ridicat la doar 2,24 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a atins 4,42 miliarde de euro.
Aceasta reprezintă o creștere de peste 250 de milioane de euro față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși exporturile au crescut cu 9,3%, iar importurile cu 7,1%, ritmul de creștere s-a dovedit insuficient pentru a reduce dezechilibrul comercial.
În același timp, deficitul balanței comerciale a crescut cu peste 300 de milioane de euro, adică cu aproape 8%, față de perioada similară a anului trecut.
The post Exporturile pierd „efectul de start slab”, iar deficitul comercial crește appeared first on LOGOPRESS.