În noaptea de sâmbătă spre duminică, România trece la ora de iarnă. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ziua de duminică va avea 25 de ore. Practica a apărut în timpul Primului Război Mondial, când Germania căuta soluții pentru a economisi cărbune, dar efectele schimbării orei asupra organismului uman sunt mult mai complexe decât simpla câștigare a unei ore de somn.
Ora de iarnă și mitul agricultorilor
Se crede că schimbarea orei a fost introdusă pentru agricultori, dar adevărul este altul. Fermierii își organizează munca în funcție de soare, nu de ceas. Schimbarea orei nu modifică durata zilei și nu aduce mai multă lumină naturală, ci schimbă orele indicate de ceas pentru răsărit și apus.
De aceea, mulți agricultori s-au opus acestei măsuri încă de la început. În Statele Unite, în timpul Primului Război Mondial, aceștia au dus o adevărată luptă împotriva schimbării orei, pe care o considerau o impunere a orașelor asupra satelor. Paradoxal, agricultorii au rămas asociați cu o măsură pe care mulți dintre ei o detestau.
Gluma lui Benjamin Franklin
Benjamin Franklin este adesea prezentat drept inventatorul orei de vară. În 1784, pe când era ambasadorul Americii în Franța, a trimis o scrisoare anonimă unui ziar parizian. El le propunea parizienilor să se trezească mult mai devreme, pentru a nu mai consuma atât de multe lumânări seara. Printre soluțiile sugerate pentru a-i trezi se numărau chiar salvele de tun. Era o satiră, iar cititorii vremii au înțeles-o ca atare.
Vânătorul de insecte și schimbarea orei în timpul războiului
Prima propunere serioasă a venit în 1895 de la un specialist care studia insecte din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson. Acesta își dorea mai multă lumină seara pentru a putea căuta insecte. În 1907, constructorul britanic William Willett a susținut, la rândul său, ideea mutării ceasurilor pentru a avea mai mult timp pentru activitățile în aer liber. Niciunul nu a fost ascultat la momentul respectiv.
Ideea a devenit realitate abia în 1916, în plin război. Germania și Austria au fost primele care au mutat ceasurile, în încercarea de a economisi cărbune. Scopul principal era reducerea consumului de energie pentru iluminat și folosirea resurselor disponibile în sprijinul industriei de război.
În România, ora de vară a fost introdusă în 1932. Alternanța dintre ora de vară și ora de iarnă a devenit, în timp, o practică adoptată de numeroase state.
Cum au ajuns bomboanele de Halloween în istoria schimbării orei
Schimbarea orei a devenit ulterior o chestiune politică și economică. În anii ’80, în Statele Unite, o coaliție din care făceau parte și producătorii de dulciuri a cerut Congresului să prelungească perioada orei de vară până după Halloween. Argumentul era că o oră suplimentară de lumină ar fi mai sigură pentru copiii care merg din casă în casă pentru a primi bomboane.
În 1986, sub Ronald Reagan, perioada orei de vară a fost extinsă la șapte luni. Asociația producătorilor de dulciuri a declarat ulterior pentru The New York Times că investise doar 200 de dolari în campanie.
Ora de iarnă și economia de energie: un adevăr pe jumătate
Schimbarea orei a fost introdusă pentru a reduce consumul de energie destinat iluminatului artificial. În perioada în care iluminatul reprezenta o parte importantă a consumului, efectele puteau fi vizibile.
Totuși, economia de energie nu depinde doar de becuri. Schimbarea orei modifică distribuția consumului de-a lungul zilei, inclusiv momentele în care sunt folosite iluminatul public și aparatele din locuințe.
Astăzi, odată cu utilizarea pe scară largă a aerului condiționat și a aparatelor electronice, calculul este mai complicat. Comisia Europeană consideră că economiile de energie sunt marginale, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei.
Ce efecte are schimbarea orei asupra organismului
Trecerea la ora de iarnă înseamnă că ceasurile sunt date înapoi cu o oră, iar oamenii pot dormi teoretic cu o oră mai mult. Totuși, modificarea programului poate influența temporar ritmul circadian, adică mecanismul biologic care reglează somnul și starea de veghe.
Oboseala și dificultățile de concentrare pot apărea în zilele de după schimbarea orei, deși multe persoane se adaptează relativ repede.
Mai multe studii au asociat schimbările sezoniere ale orei cu variații ale riscului de accidente rutiere, infarcturi și accidente vasculare. O relație directă de cauză și efect este însă greu de demonstrat în toate aceste cazuri.
Paradoxal, nici menținerea permanentă a orei de vară nu este considerată o soluție ideală de toți specialiștii. Aceasta ar putea crea, în special iarna, o diferență mai mare între ceasul biologic și programul social, deoarece răsăritul ar avea loc mai târziu după ora oficială.
Ce țări nu schimbă ora
Schimbarea sezonieră a orei nu este o regulă universală. Multe țări nu o aplică deloc, în special cele din apropierea Ecuatorului, unde durata zilei variază foarte puțin de-a lungul anului.
Nici mari puteri precum China, Japonia sau Rusia nu mai schimbă ceasurile în funcție de anotimp.
Când trece România la ora de iarnă
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră: ora 4:00 devine ora 3:00. Astfel, ziua de duminică va avea 25 de ore.
Uniunea Europeană nu a renunțat la schimbarea sezonieră a orei. Parlamentul European a votat abolirea acestei practici în 2019, însă propunerea este blocată de atunci în Consiliu. Statele membre nu au ajuns la un acord privind ora care ar trebui păstrată permanent: unele țări din nord preferă ora de iarnă, în timp ce statele mediteraneene tind să favorizeze ora de vară.
Comisia Europeană a publicat deja calendarul schimbărilor de oră până în 2031.