Lumea traversează o perioadă de instabilitate militară fără precedent în ultimele decenii. Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunile dintre China și Taiwan și apropierea militară dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord sporesc temerile privind izbucnirea unui conflict mondial.
Principalul analist de politică externă al Financial Times, Gideon Rachman, avertizează că pericolul nu se limitează la conflictele actuale, ci și la posibilitatea ca marile puteri să interpreteze greșit intențiile adversarilor.
Potrivit acestuia, Europa Occidentală, Asia de Est și statele din Golful Persic, regiuni care timp de decenii au considerat pacea un lucru firesc, trebuie acum să ia în calcul perspectiva unui război.
Liderii lumii vorbesc tot mai des despre riscul unui război mondial
ONG-ul International Crisis Group, specializat în conflicte armate, a identificat recent 65 de conflicte armate în desfășurare la nivel mondial, cel mai mare număr înregistrat de la încheierea celui de-al doilea război mondial.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina durează deja de peste patru ani, iar guvernul britanic estimează că aproximativ 1,5 milioane de militari ruși au murit sau au fost răniți de la începutul invaziei.
În Orientul Mijlociu, războiul dintre Statele Unite și Iran pune în pericol și alte țări din regiune. În același timp, China investește tot mai mult în armată și crește presiunea militară asupra Taiwanului.
Iar liderii politici discută acum deschis despre posibilitatea unui război mondial.
În februarie 2025, Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că riscă să provoace un asemenea conflict. Președintele Ucrainei susține însă că lipsa unei reacții ferme împotriva agresiunii ruse ar putea avea același rezultat.
Tot în 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis liderilor europeni că trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui război de amploarea celor trăite de generațiile anterioare.
Alianțe care schimbă echilibrul de putere în lume
Apropierea dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, state nemulțumite de ordinea internațională dominată de Statele Unite, îngrijorează tot mai mult țările occidentale.
În urmă cu doi ani, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare reciprocă, iar în februarie 2022, înaintea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin și Xi Jinping au anunțat că parteneriatul dintre Rusia și China nu are „limite”.
Sprijinul economic și tehnologic oferit de China a contribuit la capacitatea Rusiei de a continua războiul, în ciuda sancțiunilor occidentale. Militarii nord-coreeni au participat la luptele din Ucraina de partea Rusiei, iar Moscova este suspectată că a ajutat Iranul să identifice ținte americane din Orientul Mijlociu.
Analistul britanic atrage atenția și asupra schimbării raportului de putere la nivel mondial. În 1989, statele G7, grupul celor șapte mari economii dezvoltate ale lumii, reprezentau aproximativ două treimi din economia globală. În 2022, ponderea lor scăzuse la aproximativ 43%. Iar această schimbare oferă unor puteri precum Rusia și China mai mult spațiu pentru a contesta influența occidentală.
Ar interveni SUA dacă Rusia ar ataca un stat NATO?
Una dintre cele mai importante întrebări privește credibilitatea angajamentelor militare americane.
Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații pentru cheltuielile insuficiente destinate apărării și a transmis că vrea să reducă angajamentele militare ale Statelor Unite față de aceștia.
„Dacă s-ar ajunge la asta, America lui Trump ar lupta pentru apărarea statelor baltice? Sau a Poloniei? Sau a Japoniei ori a Marii Britanii? Nimeni nu mai poate fi sigur de răspunsurile la aceste întrebări”, spune Gideon Rachman. Potrivit acestuia, tocmai această incertitudine ar putea încuraja o agresiune militară.
Rachman a amintit că Germania a făcut aceeași greșeală înaintea ambelor războaie mondiale: a crezut că alte țări nu vor interveni militar pentru a-și apăra aliații.
În 1914, conducerea de la Berlin nu a crezut că Marea Britanie va intra în război pentru apărarea neutralității Belgiei. În 1939, Adolf Hitler a considerat că Londra și Parisul nu vor interveni pentru apărarea Poloniei. Ambele calcule s-au dovedit greșite.
Financial Times despre România, Polonia și influența Rusiei
Analistul britanic atrage atenția că Rusia, China și Statele Unite par tot mai interesate să împartă lumea în zone de influență, în care fiecare mare putere să controleze țările din apropierea sa.
O asemenea împărțire ar însemna că state mai mici, precum Ucraina sau Taiwan, ar trebui să accepte deciziile marilor puteri, chiar dacă acestea sunt împotriva intereselor lor.
Însă această idee nu poate garanta pacea. Țările mai mici au dreptul să își decidă singure viitorul și se pot opune încercărilor de a fi controlate de alte state, așa cum a demonstrat Ucraina, rezistând împotriva invaziei ruse.
Rachman a amintit România și Polonia, subliniind că Uniunea Europeană nu va accepta niciodată ca aceste două state membre să revină în sfera de influență a Moscovei.
„Împărțirea lumii între marile puteri nu ar elimina riscul unor noi războaie, deoarece interesele acestora pot intra oricând în conflict”, spune analistul.
Ce ar putea declanșa un conflict mondial
Pentru a vorbi despre un război mondial, ar trebui îndeplinite două condiții: confruntarea militară directă dintre cele mai puternice state ale lumii și extinderea conflictului pe mai multe continente, a explicat Rachman. Deocamdată, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită.
Totuși, operațiunile de sabotaj, atacurile și alte acțiuni atribuite Rusiei pe teritoriul european cresc riscul unei escaladări accidentale, iar menținerea păcii depinde în mare măsură de credibilitatea NATO și de capacitatea SUA de a-i convinge pe adversari că își vor apăra aliații.
„Istoria sugerează că cel mai mare risc al unui al treilea război mondial ar putea sta tocmai în această incertitudine”, avertizează analistul politic.
Mai poate China să considere credibil angajamentul american față de Taiwan și mai poate Rusia să fie convinsă că articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă, va fi respectat? „Acestea sunt întrebările de care ar putea depinde pacea lumii”, potrivit sursei citate.