Marine Le Pen, candidata extremei drepte, încearcă să profite de criză pentru a se prezenta drept candidata care poate restabili ordinea și respectarea legii. Însă situația implică și riscuri pentru ea. Mulți alegători o consideră o figură politică extrem de polarizantă, iar o eventuală victorie a sa în 2027 ar putea adânci diviziunile sociale evidențiate de revolte, scrie Politico.
Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale și posibil adversar al lui Le Pen în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, acționează la rândul său cu prudență. Rivalii politici îl acuză că a alimentat furia manifestanților, care a degenerat în jafuri și incendieri.
Pentru politicienii de centru, care întâmpină dificultăți în cursa prezidențială, criza ar putea reprezenta o oportunitate de a câștiga popularitate. Pentru aceasta, însă, trebuie să se distanțeze de președintele Emmanuel Macron, criticat pentru modul în care a gestionat violențele din întreaga țară.
„Dacă izbucnește o criză reală, nu știi unde poate duce”, a declarat un politician conservator care discută frecvent cu reprezentanți ai partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), formațiunea condusă de Jordan Bardella și Marine Le Pen.
Politico analizează modul în care violențele din Franța ar putea influența șansele principalilor candidați la alegerile prezidențiale din 2027.
Marine Le Pen ar putea profita de criză
Marine Le Pen pare să fie unul dintre politicienii avantajați de situația actuală. Chiar și adversarii săi recunosc acest lucru.
Violențele de sâmbătă „avantajează extrema dreaptă”, a declarat eurodeputata de centru-dreapta Nathalie Loiseau.
„Se învârt în jurul violențelor ca niște vulturi”, a afirmat aceasta într-un interviu.
Le Pen a încercat deja să se prezinte drept o alternativă la actualul președinte. Duminică, ea a susținut un discurs adresat francezilor, prezentându-se drept candidata unei „Franțe pacificate”.
Jordan Bardella, președintele RN, a adoptat un discurs și mai dur, susținând că partidul său este singurul capabil să restabilească ordinea. El a avertizat că jafurile ar putea lua amploare.
Totuși, dacă violențele continuă sau se agravează, situația s-ar putea întoarce împotriva RN, partid acuzat de-a lungul timpului că alimentează tensiunile sociale.
Această posibilitate a început deja să fie discutată în interiorul formațiunii.
„Unii spun că această situație demonstrează că vor izbucni revolte dacă RN ajunge la putere. Dar eu nu cred asta”, a declarat Charles-Henri Gallois, unul dintre consilierii lui Bardella.
Jean-Luc Mélenchon, pus în dificultate
Liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, se află într-o poziție dificilă. Acesta încearcă să își mențină sprijinul pentru protestatari, dar și să se distanțeze de actele de violență.
Partidul său, Franța Nesupusă, a susținut protestele elevilor care au precedat revoltele din weekend.
Mai mulți reprezentanți ai stângii radicale au participat la acțiunile de protest, criticând presupuse abuzuri ale poliției și exprimându-și sprijinul pentru manifestanți.
În competiția pentru conducerea stângii, dintre Mélenchon și eurodeputatul Raphaël Glucksmann, primul a reușit până acum să atragă mai multă atenție.
Violențele din weekend ar putea însă să slăbească poziția stângii radicale, mai ales după ce Guvernul și adversarii politici au acuzat-o că a contribuit la agravarea situației.
Édouard Philippe încearcă să se distanțeze de Macron
Pentru Édouard Philippe, candidat de centru-dreapta la președinție, revoltele reprezintă, de asemenea, o problemă. Fostul prim-ministru încearcă să se distanțeze de Emmanuel Macron, criticat pentru lipsa unei reacții ferme la violențele din Franța.
Philippe, care a fost primul prim-ministru al lui Macron, ar putea totuși să profite de criză pentru a demonstra că este capabil să conducă țara și pentru a răspunde criticilor privind lipsa de energie a campaniei sale.
Considerat candidatul centrist cu cele mai mari șanse de a învinge extrema dreaptă, Philippe a stagnat în sondaje în ultimele luni și nu a reușit să atragă suficientă atenție în cursa prezidențială.
O distanțare de Macron ar putea să îl ajute.
Philippe l-a criticat dur pe președinte după discursul televizat de duminică seară, în care acesta nu a anunțat nicio măsură concretă pentru gestionarea crizei.
Raphaël Glucksmann încearcă să câștige teren
Pentru eurodeputatul Raphaël Glucksmann, violențele reprezintă primul test politic important după ce, la începutul lunii, a câștigat alegerile interne ale Partidului Socialist și a devenit candidatul de centru-stânga la președinție.
Luni, Glucksmann a adoptat o poziție mult mai fermă decât Mélenchon față de violențele din Franța.
El le-a declarat jurnaliștilor că „este insuportabil ca hoarde de jefuitori să atace simbolurile statului”.
Glucksmann l-a acuzat pe Mélenchon că reprezintă „o rampă de lansare” pentru Marine Le Pen, care ar putea deveni „beneficiara haosului”.
Emmanuel Macron, criticat pentru reacția la violențe
Emmanuel Macron se confruntă cu un val de critici după discursul televizat de duminică seară, în care s-a adresat francezilor fără să anunțe măsuri concrete pentru oprirea violențelor.
Președintele a promis că persoanele care au provocat distrugeri vor răspunde pentru faptele lor și a cerut „răspunsuri clare” privind motivele pentru care protestele au degenerat.
Lipsa unei reacții ferme ar putea însă să îi afecteze ultimele luni de mandat.
„Este rupt de realitate”, a declarat un oficial regional.
Luni, prim-ministrul Sébastien Lecornu a anunțat restricții de circulație pe timpul nopții în anumite zone, limitarea deplasărilor și interzicerea manifestațiilor publice.
Cu toate acestea, o nouă zi de proteste a fost deja anunțată pentru sâmbăta viitoare. Există temeri că manifestațiile s-ar putea transforma într-o mișcare de protest de lungă durată, asemănătoare celei a „Vestelor Galbene” din 2018 și 2019.
Dacă protestele vor continua, criza ar putea deveni unul dintre principalele subiecte ale campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2027.