Acest lucru este evidențiat de analiza publicată la 13 octombrie 2026 de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS). Documentul identifică oportunități pentru Moldova legate de relații mai strânse cu România și de participarea la rețelele europene de furnizori.
Cu toate acestea, pentru a valorifica aceste oportunități sunt necesare reforme, infrastructură și investiții, care trebuie inițiate înainte de aderarea la UE, se subliniază în studiu.
Potențialul Moldovei
Autorii identifică potențialul Moldovei în dezvoltarea producției de componente electronice, cablaje, piese auto, precum și în consolidarea sectorului agroalimentar și a serviciilor pentru afaceri. Aceste activități pot beneficia de apropierea producției de piețele europene, proces denumit „outsourcing de proximitate”.
Moldova dispune deja de un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE, însă barierele administrative, diferențele de reglementare și costurile logistice frânează investițiile. Procesul de aderare la UE ar putea reduce aceste obstacole prin aplicarea unor norme mai previzibile în materie de concurență, achiziții publice, formalități vamale și protecția investițiilor.
Pentru companiile românești, legăturile cu producătorii moldoveni și proiectele transfrontaliere pot deschide oportunități în domeniul aprovizionării, transportului și serviciilor. Legăturile feroviare, rutiere, energetice și digitale sunt importante pentru circulația mărfurilor și reducerea costurilor.
Comisia Europeană menționează deja sprijinul acordat prin mecanismul „Conectând Europa” pentru îmbunătățirea legăturilor de transport între Moldova și România. Acesta este un exemplu de cooperare înainte de aderarea la UE, care, în sine, nu determină amploarea viitoarelor beneficii economice.
CEPS avertizează că atragerea producției doar pe baza costurilor reduse poate menține țările candidate în sfera activităților cu profit redus. Dezvoltarea furnizorilor locali, formarea angajaților și transferul de tehnologii sunt esențiale pentru creșterea productivității. Mobilitatea forței de muncă are consecințe diverse. Companiile din UE pot găsi specialiști, în timp ce Moldova riscă să piardă personal calificat.
Autorii recomandă circulația competențelor, inclusiv întoarcerea specialiștilor, investițiile diasporei și transferul de cunoștințe, însoțite de oportunități economice în țara de origine.
Fiecare țară are propria sa cale către Uniunea Europeană
Experiența extinderilor anterioare servește drept orientare, dar nu garantează aceleași rezultate. Studiile FMI arată că, în 2019, venitul pe cap de locuitor în țările care erau membre ale UE înainte de 2004 era cu aproximativ 10% mai mare decât în scenariul fără extindere din acel an. Acest procent descrie nivelul agregat, estimat după 15 ani, și nu rata anuală de creștere sau creșterea fiecărei țări.
România a aderat la UE în 2007, iar această cifră nu reprezintă o estimare a beneficiilor sale în urma unei viitoare extinderi. Studiile colectate de CEPS au perioade de timp și ipoteze diferite și nu conțin o prognoză individuală pentru România sau Moldova.
Sprijinul financiar existent trebuie analizat separat de aceste scenarii. Fondul pentru reforme și creștere destinat Moldovei acoperă perioada 2025–2027, având o valoare de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Conform datelor Consiliului UE, acesta include până la 385 de milioane de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale, acordate în condiții avantajoase și cu rate ale dobânzii favorabile. Plățile sunt condiționate de realizarea reformelor în cadrul unui program convenit cu Uniunea, iar suma nu reprezintă fonduri deja cheltuite în economie.
Comisia Europeană a anunțat, la 5 octombrie 2026, o plată suplimentară către Moldova în valoare de 157 de milioane de euro, în urma unei evaluări pozitive a punerii în aplicare a 18 reforme. Aceste reforme vizează, printre altele, dezvoltarea sectorului privat, guvernanța economică, piața muncii, sectorul energetic și buna guvernanță. Plata reprezintă o etapă a unui mecanism deja adoptat, diferit de recomandările CEPS privind integrarea economică accelerată.
Analiza este semnată de Tinatina Akhvlediani, Pierre-Alexandre Ballan și Andrea Renda și face parte din proiectul „Extinderea fără iluzii”, susținut de Direcția Generală pentru Extindere și Situația din Europa de Est a Comisiei Europene. Opiniile autorilor le aparțin acestora și nu reprezintă poziția oficială a UE.
Cu toate acestea, opinia experților prezintă un interes incontestabil pentru Moldova, în calitate de țară candidată. Aceștia recomandă accelerarea investițiilor în infrastructură, industrie și calificare profesională înainte de aderarea la UE, cu acces etapizat la piața unică, condiționat de reforme verificabile.
Pentru întreprinderi și angajați, beneficiile vor depinde de investițiile realizate, de productivitatea muncii și de capacitatea economiei locale de a menține activități care generează valoare adăugată.
The post Extinderea UE poate consolida legăturile economice dintre Moldova și România appeared first on LOGOPRESS.