Acest lucru a fost declarat într-un interviu acordat publicației SeeNews de Cornel Coșer, vicepreședinte al Asociației Liderilor Serviciilor de Afaceri (ABSL) din Moldova.
„Aș poziționa Moldova orientându-mă mai degrabă către indicatorul valorii pe angajat decât doar către costurile pe angajat”, a subliniat Coșer, care este, de asemenea, președintele Asociației Consultanților de Afaceri și de Management din Moldova și partener al companiei Gateway&Partners.
„Punctul forte al Moldovei se manifestă acolo unde companiile internaționale au nevoie de o combinație de talente cu înaltă specializare, competențe digitale, flexibilitate, proximitate geografică față de Europa și o echipă capabilă să interacționeze strâns cu clientul — și nu doar să execute un volum mare de operațiuni standard”, a explicat el.
Potrivit lui Coșer, în comparație cu centrele de servicii de afaceri mai dezvoltate, precum România, Bulgaria sau Serbia, Moldova rămâne o piață relativ mică și în dezvoltare, însă tocmai în acest lucru constă avantajul său competitiv. Țara dispune de cele mai bune premise pentru a atrage „proiecte mici și mijlocii cu valoare adăugată ridicată, în cadrul cărora companiile pot combina eficiența economică cu flexibilitatea, cunoașterea mai multor limbi și interacțiunea strânsă cu clienții”.
„În același timp, Moldova ar trebui să-și evalueze în mod realist dimensiunile”, a subliniat Coșer. „În al doilea trimestru al anului 2026, populația activă din punct de vedere economic număra aproximativ 926 900 de persoane, ceea ce limitează capacitatea țării de a concura pentru atragerea unor proiecte foarte mari, care necesită implicarea a câteva mii de angajați”.
Trecerea la etape superioare ale lanțului de creare a valorii
Potrivit lui Coșer, sectorul tehnologic și serviciile conexe reprezintă cel mai puternic punct forte al Moldovei. Aici se deschid oportunități ample în domenii precum dezvoltarea de software și proiectarea de produse, prelucrarea și analiza datelor, asistența IT, securitatea cibernetică, consultanța tehnologică, serviciile bazate pe inteligența artificială (IA) și asistența tehnică specializată.
Pe lângă IT, țara dispune de potențial în domenii precum finanțe și contabilitate, calculul salariilor, managementul resurselor umane și recrutarea, analiza de afaceri, gestionarea achizițiilor și asigurarea conformității cu cerințele normative (compliance). În același timp, principalul potențial de creștere este legat de trecerea la sarcini mai complexe și de nivel superior în aceste domenii.
„Nu este vorba doar de procesarea facturilor, ci de operațiuni financiare complexe, completate de analize, gestionarea situațiilor neobișnuite și optimizarea proceselor. Nu este vorba doar de asistența clienților, ci de suport tehnic și asigurarea succesului clienților (customer success). Nu este vorba doar de introducerea datelor, ci de verificarea, analiza și operațiunile acestora cu ajutorul IA. Nu este vorba doar de externalizarea dezvoltării de software, ci de proiectarea produselor și crearea de soluții digitale specifice sectorului”, subliniază Coșer.
Creșterea costurilor cu forța de muncă face ca trecerea la etape superioare ale lanțului de creare a valorii să fie și mai actuală. În al doilea trimestru al anului 2026, salariul mediu brut lunar în Moldova a atins 16 896 de lei, înregistrând o creștere de 9,2% față de anul precedent. Cu toate acestea, media națională poate să nu fie un indicator tocmai precis pentru sectorul serviciilor de afaceri globale, unde nivelul veniturilor este adesea mai ridicat. Astfel, în sectorul informațiilor și comunicațiilor, salariul mediu brut lunar a fost de 41 010 lei, iar în sectorul financiar și al asigurărilor — de 31 451 lei.
„Răspunsul strategic nu poate consta în menținerea salariilor la un nivel scăzut. Dimpotrivă, este necesar să se crească productivitatea și valoarea fiecărui angajat”, adaugă expertul, subliniind: „Moldova își va păstra avantajul în ceea ce privește costurile, însă costul trebuie să devină doar unul dintre elementele ofertei de valoare, și nu singura sa bază”.
Țara se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de lipsa personalului calificat, de deteriorarea percepției internaționale, precum și de predictibilitatea și calitatea mediului instituțional.
Pentru marile companii care furnizează servicii de afaceri, problema nu constă doar în disponibilitatea personalului, deoarece aceasta necesită o combinație de expertiză profesională, competențe tehnologice, cunoașterea limbilor străine și abilitatea de a lucra cu clienții, a remarcat Coșer.
„Moldova se schimbă mai repede decât imaginea sa în multe consilii de administrație din străinătate”, a adăugat el, subliniind că firmele care activează deja în țară au adesea o înțelegere mai profundă a pieței decât investitorii începători.
Previzibilitatea reglementării, calitatea mediului instituțional, accesibilitatea transporturilor și sustenabilitatea energetică rămân, de asemenea, factori importanți care influențează investițiile, în timp ce infrastructura digitală a Moldovei este relativ dezvoltată, a spus Coșer.
Integrarea în UE ca factor de atragere a investițiilor
În opinia lui Coșer, parcursul Moldovei către aderarea la UE poate spori atractivitatea acesteia ca locație pentru prestarea de servicii de afaceri, datorită unei armonizări instituționale și de reglementare mai profunde cu piața europeană.
Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, iar în iunie 2024 a demarat oficial negocierile de aderare. Cu toate acestea, așa cum explică Coșer, pentru investitori, importanța economică a integrării cu UE se manifestă încă înainte de aderarea oficială la Uniune. El subliniază că alinierea normelor naționale la standardele UE „permite reducerea incertitudinii de reglementare în domenii precum gestionarea datelor, securitatea cibernetică, concurența, achizițiile publice, reglementarea financiară și practicile comerciale”.
Un exemplu al avantajelor respectării standardelor UE îl reprezintă conectarea Moldovei la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) în octombrie 2025. În primele unsprezece luni, prin sistemul SEPA au fost efectuate aproximativ 1,1 milioane de tranzacții în valoare totală de 7,6 miliarde de euro, iar economiile realizate de cetățeni și întreprinderi s-au ridicat la aproximativ 14,7 milioane de euro. Până în luna august, SEPA reprezenta 87% din transferurile transfrontaliere în euro efectuate între Moldova și țările din zona SEPA.
„Nu este vorba de o integrare abstractă — aceasta elimină în mod direct barierele pentru companiile care își desfășoară activitatea atât în Moldova, cât și în UE”, afirmă Coșer. El subliniază că obiectivul principal este acela de a crea un mediu în care companiile europene să se confrunte cu reguli, standarde, infrastructură de plăți și metode de desfășurare a activității cu care sunt obișnuite. Acest lucru, la rândul său, reduce riscurile percepute atunci când se alege Moldova ca locație pentru prestarea serviciilor.
IA va schimba modelul de atragere a resurselor
În opinia lui Coșer, inteligența artificială (IA) va transforma probabil abordarea privind atragerea resurselor în Moldova — în primul rând prin creșterea productivității, și nu prin înlocuirea completă a anumitor profesii.
„În mod tradițional, una dintre întrebările cheie la alegerea unei locații era următoarea: câți oameni se pot angaja aici și cât va costa acest lucru? Acum, însă, se va pune din ce în ce mai des o altă întrebare: ce volum de rezultate și ce valoare de afaceri poate crea în acest loc o echipă care utilizează tehnologii moderne?”, explică Coșer.
Pentru Moldova, aceasta reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate. Sarcinile de rutină și repetitive din domeniul externalizării sunt tocmai cele care se pretează în primul rând la automatizare. În același timp, resursele limitate de forță de muncă încetează să mai fie un dezavantaj serios, ceea ce sporește competitivitatea Moldovei.
Cerințele față de specialiști vor include, cel mai probabil, o combinație de cunoștințe aprofundate în domeniu și abilități de lucru cu IA: de exemplu, în finanțe și analiză — stăpânirea instrumentelor de IA; în dezvoltarea de software — abilitatea de a aplica tehnologiile de IA; în optimizarea proceselor — abilități de automatizare.
Coșer a adăugat că centrele de servicii pentru afaceri de succes nu vor mai concura pe baza disponibilității unei forțe de muncă relativ ieftine, ci datorită capacității de a combina eficient talentele, tehnologiile, specializarea îngustă, productivitatea ridicată și încrederea.
Reconstrucția Ucrainei
În opinia lui Coșer, în procesul de reconstrucție a Ucrainei, Moldova poate acționa ca „intermediar, coridor logistic, bază operațională și platformă pentru servicii și investiții transfrontaliere”, fără a deveni un centru de reconstrucție axat pe finanțarea sau realizarea de proiecte de anvergură.
„Aș caracteriza Moldova nu ca o alternativă la activitatea desfășurată direct în Ucraina, ci ca o platformă suplimentară care leagă Ucraina, România și piața mai largă a Uniunii Europene”, a subliniat Coșer.
Din perspectiva serviciilor de afaceri, reconstrucția ar putea genera cerere nu doar pentru capacități de transport și construcții, ci și pentru o gamă largă de servicii de afaceri. Având în vedere proximitatea geografică față de Ucraina și adoptarea treptată a standardelor UE, Moldova ar putea asigura o parte din această infrastructură de servicii, a explicat Coșer. Totuși, aceasta ar trebui privită „nu ca o alternativă la activitatea din Ucraina, ci ca o platformă suplimentară care leagă Ucraina, România și piața mai largă a UE”.
„În cele din urmă, Moldova nu ar trebui să încerce să devină cea mai ieftină destinație din Europa pentru externalizarea la scară largă. Costul redus poate ajuta la atragerea clientului, dar tocmai competența, productivitatea și încrederea permit păstrarea acestuia”, a adăugat Coșer.
The post Expertul a explicat cum ar putea Moldova să concureze mai bine pe piața mondială a serviciilor de afaceri appeared first on LOGOPRESS.