Proiectul de lege privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, elaborat de Cancelaria de Stat în cadrul reformei administrației publice locale, a fost publicat. Documentul propune înlocuirea actualei organizări în 32 de raioane cu trei regiuni administrative, acordarea unui statut distinct municipiului Taraclia și reorganizarea administrațiilor locale prin amalgamare voluntară și normativă.
Potrivit proiectului, ar urma să fie constituite regiunile Centru, Nord și Sud. Sediile autorităților regionale ar fi amplasate în municipiile Chișinău, Bălți și, respectiv, Cahul. Chișinăul și Bălțiul și-ar păstra statutul de unități administrativ-teritoriale distincte de nivelul al doilea, fără să fie incluse în regiunile ale căror autorități ar avea sediul în aceste municipii.
Taraclia ar primi statutul de municipiu și de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Acesta ar prelua bunurile, drepturile și obligațiile orașului și ale raionului Taraclia, precum și ale unităților de nivelul întâi comasate cu orașul. Găgăuzia și-ar păstra statutul special de autonomie, iar unitățile și localitățile din regiunea transnistreană sunt prevăzute într-o anexă separată.
La nivel local, proiectul introduce un prag minim de 3 000 de locuitori pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale, calculat potrivit ultimelor date oficiale finale ale Biroului Național de Statistică privind populația cu reședință obișnuită.
Pentru unitățile de nivelul întâi care ar coborî sub acest prag, Cancelaria de Stat ar urma să notifice autoritățile locale în termen de 30 de zile de la publicarea datelor. Acestea ar avea la dispoziție un an pentru realizarea procedurilor de amalgamare voluntară. Dacă, până la expirarea termenului, consiliile locale participante nu ar adopta deciziile necesare și nu ar transmite dosarul Cancelariei de Stat, Guvernul ar iniția amalgamarea normativă, realizată prin lege, după consultarea colectivităților vizate.
Documentul include și o excepție: comuna Chioselia Mare din regiunea Sud ar urma să fie constituită cu 2 867 de locuitori, urmând ca măsurile pentru respectarea pragului demografic să fie aplicate până la alegerile locale generale din 2031.
În nota de fundamentare, autorii indică reducerea numărului de primării de la 892 la 274. Potrivit acestora, reorganizarea urmărește consolidarea capacității administrative și financiare a autorităților locale și îmbunătățirea accesului la servicii publice. Comasarea administrațiilor nu presupune, prin ea însăși, desființarea satelor, care ar rămâne localități componente ale noilor unități administrativ-teritoriale.
Noua organizare ar urma să intre în vigoare la data primului tur al alegerilor locale generale din 2027. Unele prevederi privind pregătirea alegerilor, patrimoniul, personalul și măsurile de implementare ar deveni aplicabile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
Proiectul prevede că actele de identitate, certificatele, titlurile de proprietate și alte documente eliberate anterior reorganizării și-ar păstra valabilitatea. Cetățenii nu ar fi obligați să le preschimbe doar din cauza reformei, iar actualizarea datelor privind domiciliul și reședința s-ar face din oficiu, fără cereri, prezență fizică sau plăți.
Competențele concrete, organizarea și finanțarea noilor autorități regionale ar urma să fie reglementate prin acte normative separate. Proiectul necesită avizare, consultare publică și expertizare înainte de adoptare.