Pe rețelele sociale circulă imagini și videoclipuri prezentate în mod fals drept dovezi ale evenimentelor recente, inclusiv materiale filmate în timpul unor proteste din anii anteriori și conținut generat cu inteligența artificială, scrie TVP World.
Protestele au început luna trecută în liceele din suburbiile nordice ale Parisului, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa profesorilor și de condițiile precare din unitățile de învățământ. Ulterior, mișcarea s-a extins, iar revendicările au ajuns să vizeze și nivelul de trai, precum și cheltuielile publice.
În paralel cu imaginile autentice care surprind distrugerile din orașele franceze, pe platformele sociale au fost distribuite materiale înșelătoare despre amploarea și desfășurarea manifestațiilor.
Dezinformarea despre protestele din Franța: imagini vechi prezentate drept evenimente recente
NewsGuard, organizație care analizează conținutul online și urmărește dezinformarea, a identificat mai multe postări care prezentau în mod fals imagini din alte evenimente drept scene din actualele proteste din Franța.
Una dintre postările distribuite online avertiza asupra „începutului unei revoluții mondiale” și includea un videoclip în care protestatarii luau cu asalt Bursa din Paris. Potrivit NewsGuard, imaginile sunt autentice, însă au fost filmate în timpul manifestațiilor împotriva reformei pensiilor din 2023, nu în cadrul protestelor actuale.
Organizația a identificat și alte postări care pretindeau că surprind confruntări recente între manifestanți și forțele de ordine, deși materialele respective fuseseră publicate pentru prima dată în anii anteriori.
Distribuirea unor imagini scoase din context poate crea o percepție distorsionată asupra evenimentelor și poate contribui la amplificarea tensiunilor sociale, în special atunci când materialele sunt prezentate fără informații despre data și locul în care au fost filmate.
Protestele din Franța: poliția dezminte informațiile false distribuite online
Poliția națională franceză a intervenit, de asemenea, pentru a combate informațiile pe care le consideră false în legătură cu desfășurarea protestelor.
Pe 1 octombrie, pe platforma X a apărut un videoclip însoțit de afirmația că polițiștii din Nisa, în sud-estul Franței, ar fi folosit gaze împotriva unui bebeluș.
Autoritățile au respins această versiune a evenimentelor, precizând că sugarul suferise o pierdere bruscă a stării de conștiență în timp ce se afla într-un autobuz, iar polițiștii îi acordaseră primul ajutor.
Un alt videoclip distribuit în aceeași săptămână susținea că un câine al poliției fusese trimis împotriva unor elevi de liceu în orașul Lille, din nordul Franței.
Autoritățile au contestat și această afirmație, explicând că animalul din imagini aparținea unei persoane private. Poliția a mai precizat că animalele folosite de forțele de ordine sunt întotdeauna identificabile.
Dezinformarea generată cu inteligența artificială amplifică protestele din Franța
Pe lângă imaginile vechi prezentate drept actuale, pe rețelele sociale au circulat și materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit publicației franceze Le Monde, printre acestea s-au numărat o fotografie care pretindea că prezintă un cuplu în vârstă jefuit și dezbrăcat, precum și o imagine falsă, devenită virală, în care polițiștii ar fi atacat un protestatar îmbrăcat într-un costum al Panterei Roz.
Apariția acestor materiale complică verificarea informațiilor despre manifestații, deoarece imaginile fabricate sau modificate pot fi distribuite alături de înregistrări autentice, fără ca publicul să poată distinge cu ușurință între ele.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că în jurul protestelor și revoltelor există o „manipulare străină a informațiilor”, care a generat „comentarii inacceptabile și stupide” din partea mai multor persoane, potrivit BBC.
Macron a respins și afirmațiile potrivit cărora Franța ar fi fost invadată de grupuri numeroase de migranți și islamiști, catalogându-le drept complet false.
Declarațiile președintelui francez evidențiază dimensiunea politică a fenomenului dezinformării, în condițiile în care informațiile neverificate despre proteste pot alimenta temerile legate de migrație și securitate și pot influența percepția publică asupra evenimentelor.