Ministrul francez al Justiției, Gérald Darmanin, a anunțat joi, 22 octombrie, că peste 1.000 dintre persoanele reținute au ajuns deja în fața instanțelor, iar 217 au fost încarcerate. Numărul este în creștere, în condițiile în care tribunalele continuă să judece dosarele în procedură accelerată.
Cei încarcerați sunt în general bărbați cu vârste între 18 și 25 de ani, iar jumătate nu aveau cazier judiciar, a precizat ministrul.
Autoritățile franceze au atribuit violențele atât grupărilor radicale de extremă stângă, cât și unor persoane care au profitat de manifestații pentru a jefui magazine. Datele judiciare arată însă că cele două categorii nu explică toate situațiile întâlnite de anchetatori.
Ce spun statisticile: 95% bărbați, 70% adulți
Potrivit datelor prezentate de ministrul Justiției și citate de presa franceză, 95% dintre cei reținuți după violențele din 17 octombrie sunt bărbați, iar 70% sunt adulți.
Ministrul a precizat că printre persoanele reținute se numără cetățeni francezi, străini și persoane provenite din familii de imigranți.
„Printre cei reținuți există de toate: persoane provenite din imigrație, cetățeni străini, dar și persoane perfect integrate, care sunt francezi”, a precizar ministrul.
La Paris, procurorul Laure Beccuau a prezentat marți date privind 557 de măsuri de custodie polițienească, dintre care aproximativ 89-90% au vizat adulți. Proporția este mai ridicată decât cea prezentată la nivel național.
O altă defalcare a procuraturii pariziene, pentru 517 persoane plasate în custodia poliției într-o etapă anterioară a bilanțului, arăta că 346 erau adulți și 171 minori.
80% suspecți de jafuri și 20% radicali de extremă stângă. Estimarea poliției din Paris
Potrivit unor surse din poliție citate de Le Parisien, aproximativ 80% dintre persoanele reținute la Paris ar face parte din categoria celor care au profitat de tulburări pentru a comite jafuri, în timp ce aproximativ 20% ar fi asociate mediilor radicale de extremă stângă.
La Toulouse, un sfert dintre reținuți sunt minori. Ce arată datele procuraturii
O imagine mai detaliată apare în statisticile locale publicate de La Dépêche du Midi, pe baza informațiilor furnizate de procuratura din Toulouse.
Dintre cele 107 persoane reținute după manifestațiile din 17 octombrie:
- 80 erau adulți și 27 minori;
- 88 erau bărbați și 19 femei;
- 21 erau suspectate de participarea la grupări constituite în vederea comiterii unor violențe sau distrugeri;
- 25 erau suspectate de fapte îndreptate împotriva reprezentanților autorităților;
- 48 erau suspectate de infracțiuni contra bunurilor.
Procuratura a precizat că majoritatea persoanelor reținute nu erau cunoscute anterior de justiție.
Anchetatorii au identificat elevi, tineri proveniți din cartiere populare, activiști ai extremei stângi și manifestanți fără afiliere politică stabilită.
Un investigator citat de publicația franceză a explicat că persoanele implicate în jafuri nu sunt neapărat aceleași cu cele reținute pentru incidente produse în timpul manifestațiilor.
Mare parte din cei implicați erau cetățeni francezi
Originea persoanelor implicate în violențele din Franța a devenit subiectul unei dispute politice internaționale. Președintele american Donald Trump a atribuit imigrației o parte din responsabilitatea pentru incidentele din 17 octombrie, în timp ce mai mulți lideri europeni au făcut legătura între politica migratorie și jafurile sau distrugerile din orașele franceze.
Într-o analiză Mediapart contestă această explicație și subliniază că numeroși tineri proveniți din familii de imigranți sunt cetățeni francezi, născuți și crescuți în Franța sau veniți de foarte mulți ani în țară.
Publicația citează și declarația lui Yoro Traore, purtătorul de cuvânt al Coordination des sans-papiers de Paris (CSP75), organizație care reprezintă persoane fără documente de ședere.
„Persoanele fără acte nici măcar nu au mers la manifestația din 17 octombrie. La acest tip de mobilizare, nu ies, pentru că se tem de represiunea poliției și de controale”, a declarat Traore pentru Mediapart.
Studentul de 21 de ani care spune că a fost bătut de polițiști
Primele procese oferă și o imagine asupra situației personale a celor reținuți.
Jurnaliștii The New York Times au asistat la 14 dosare judecate în regim accelerat la Tribunalul din Paris. Zece vizau bărbați tineri, numeroși inculpați provenind din suburbiile muncitorești ale capitalei.
Unul dintre aceștia este Victor Bertois, student la producție video, în vârstă de 21 de ani, care locuiește cu părinții într-o suburbie din nordul Parisului.
El a fost acuzat de participarea la construirea unei baricade și de aruncarea unor obiecte spre polițiști.
Tânărul a negat acuzațiile, susținând că a intervenit doar pentru a scoate o scândură dintr-un tomberon în flăcări. Acesta a afirmat și că a fost lovit de polițiști până și-a pierdut pentru scurt timp cunoștința.
Bertois, care nu avea antecedente penale, a primit o pedeapsă cu suspendare.
Un tânăr venit din Senegal, prins cu șapte perechi de ochelari
Un alt caz prezentat de publicația americană este cel al lui Moustapha Dembele, în vârstă de 18 ani.
Tânărul a ajuns în Franța din Senegal la vârsta de opt ani, împreună cu familia sa, și locuiește într-o suburbie muncitorească din sudul Parisului.
Dembele urma o pregătire profesională în construcții, însă rămăsese fără loc de muncă după o accidentare.
Polițiștii l-au acuzat că a aruncat sticle și materiale pirotehnice asupra forțelor de ordine. La momentul reținerii avea asupra sa șapte perechi de ochelari proveniți din furturi și un tricou nou de firmă.
Tânărul a declarat în instanță că găsise obiectele pe stradă și că nu știa că erau furate. A primit o pedeapsă cu suspendare.
Doi prieteni au furat whisky pentru a sărbători o zi de naștere
Haïté Langeron, în vârstă de 21 de ani, și Dalvys Mboukou Samba, de 20 de ani, au ajuns și ei în fața judecătorilor după ce au luat sticle de whisky dintr-un supermarket devastat.
Primul lucrează ca livrator, iar al doilea își caută un loc de muncă. Cei doi provin din suburbiile Parisului.
În fața judecătorilor au recunoscut că luaseră băuturile pentru a sărbători ziua de naștere a unuia dintre ei.
Anchetatorii au descoperit însă și mesaje pe Snapchat în care unul dintre tineri vorbea despre intenția de a participa la jafuri.
Proprietarul magazinului a declarat că aproximativ 130 de persoane au devastat unitatea comercială, provocând pagube estimate la 45.000 de euro.
Cei doi au primit pedepse cu suspendare, cuprinse între șase și opt luni.
O studentă și un tânăr care discutau despre atacarea polițiștilor
Un alt dosar relatat de AFP îi privește pe Mathilde B., o studentă de 19 ani, și François D., de 20 de ani, care își dorește să devină ghid montan.
Cei doi au venit la Paris din Auxerre pentru manifestațiile de sâmbătă.
Polițiștii au găsit asupra tânărului un box metalic și un cuțit cu deschidere automată, iar anchetatorii au descoperit conversații pe rețelele sociale în care cei doi discutau despre confruntări cu poliția.
Studenta a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu suspendare, în timp ce tânărul a primit o pedeapsă de opt luni, dintre care două cu executare.
De la 86% minori la o majoritate de adulți. Cum s-a schimbat profilul celor reținuți
Una dintre cele mai importante diferențe apare atunci când sunt comparate datele actuale cu bilanțul protestelor liceenilor de la începutul lunii octombrie.
Potrivit unui comunicat oficial al Ministerului francez al Justiției, publicat pe 9 octombrie, până la 8 octombrie fuseseră plasate în custodia poliției 6.877 de persoane în legătură cu violențele de la începutul mișcării.
Dintre acestea, 5.890 erau minore, adică 86%, iar numai 987 erau adulte, reprezentând 14%.
Tot până la 8 octombrie, 2.376 de persoane erau vizate de proceduri penale, iar 21 fuseseră plasate în arest preventiv.
Prin comparație, după violențele din 17 octombrie, autoritățile au raportat o majoritate de adulți printre persoanele reținute, iar numărul celor încarcerați a ajuns la 217.
Peste 500.000 de manifestanți și noi proteste anunțate
Violențele au izbucnit în marja manifestațiilor din 17 octombrie, la care au participat aproximativ 550.000 de persoane, potrivit Ministerului francez de Interne. Organizatorii au avansat cifra de 800.000.
Mișcarea a pornit de la nemulțumirile elevilor privind condițiile din școli, dar s-a extins pe fondul creșterii costului vieții și al revendicărilor sociale.
În mai multe orașe, inclusiv Paris, Lyon, Marsilia, Toulouse și Limoges, au avut loc confruntări cu forțele de ordine, jafuri și incendieri.
Pentru manifestațiile programate sâmbătă, 24 octombrie, Guvernul francez pregătește o mobilizare de aproximativ 80.000 de polițiști și jandarmi, cu 20.000 mai mulți decât la protestele precedente.
Autoritățile au anunțat inclusiv implicarea unor unități speciale, în încercarea de a împiedica repetarea violențelor.