Un nou studiu realizat de Universitatea din Stockholm și Institutul Karolinska din Suedia a arătat că prezența unui spațiu verde mai extins în apropierea locuinței este asociată cu un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență, potrivit Euronews.
„Acest lucru evidențiază faptul că mediul înconjurător imediat al locuinței reprezintă un element important în crearea condițiilor care favorizează sănătatea creierului și îmbătrânirea sănătoasă”, afirmă Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării și coautoare principală a studiului.
Studiul, publicat în revista „Alzheimer’s & Dementia”, a inclus aproape 3.000 de participanți care au fost urmăriți timp de 16 ani. Cercetătorii au cartografiat cât de prezentă a fost vegetația din jurul locuințelor acestor oameni. Experții au monitorizat și sănătatea creierului în ceea ce privește procesul gândirii și al procesării emoțiilor, și evoluția demenței de-a lungul timpului.
Ei au constatat că oamenii care locuiesc în vecinătatea spațiilor verzi sunt mai protejați împotriva demenței.
Asocierea dintre mediul înconjurător al locuințelor celor aproape 3.000 de participanți la studiu și un creier mai sănătos și mai rezilient în cazul demenței a fost mai puternică în cazul persoanelor care locuiau în prejma spațiilor verzi mai precis pe o rază de 100 de metri. Pe măsură ce distanța dintre locuință și spațiile verzi a crescut, asocierea „a slăbit”.
De ce riscul de demență poate scădea dacă avem în vecinătate spații verzi?
Autorii studiului au evidențiat mai multe motive. Există factori direcți, precum reducerea stresului, încurajarea comportamentelor benefice pentru sănătate, un somn mai bun, mai multă mișcare, dar și coeziunea socială, adică implicarea în comunitate.
„Mediile naturale și spațiile verzi pot contribui la refacerea psihologică, pot reduce stresul și pot spori sentimentul de bunăstare”, declară Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării.
În ceea ce privește factorii indirecți, spațiile verzi pot contribui la protejarea sănătăți întregului corp, precum reducerea expunerii la factori de mediu cum ar fii zgomotul traficului, poluarea aerului și căldura extremă, potrivit autorilor studiului.
Un laitmotiv pentru strategiile de urbanism
În 2025, se estimează că în Uniunea Europeană trăiau 9 milioane de persoane cu demență, iar se preconizează că această cifră va crește la peste 14 milioane până în 2050. De asemenea, în prezent, demența este a 5-a cauză de deces la nivel mondial, în ceea ce privește bolile netransmisibile.
În ceea ce privește datele din țara noastră, potrivit INSP, 12.173 de români s-au îmbolnăvit în 2024 de Alzheimer, care este unul dintre cele mai populare tipuri de demență.
Prevalența îmbolnăvirii cu această boală va avea o creștere accelerată, ajungând, de la peste 341.000 de cazuri anuale în 2019, la peste 577.000 de cazuri anuale în 2050, potrivit estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation.
Potrivit studiului actual, numărul în creștere de îmbolnăviri subliniază necesitatea unor noi strategii, precum planificarea urbană durabilă care să susțină sănătatea creierului.
„Sănătatea creierului trebuie luată în considerare atunci când planificăm și dezvoltăm orașele și mediile noastre rezidențiale”, a afirmat Stenfors.
Tineri stau sub un copac pe malul lacului Cișmigiu, in București, duminică, 23 august 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Spații verzi mai accesibile
„Spațiile verzi din jurul locuințelor noastre pot constitui o resursă comună pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice și biodiversitate”, a adăugat coordonatoarea studiului.
Pentru a atinge acest obiectiv, este important atât să protejăm vegetația existentă, cât și să creăm medii verzi accesibile și utilizabile de către persoane cu nevoi și abilități diferite, au mai subliniat autorii.
Impactul mediului asupra sănătății creierului a câștigat tot mai multă atenție în ultimii ani, după cum a declarat un expert pentru Euronews Health.
„Mediul direct, dar și mediul mai larg din perspectiva organizării locuințelor, are un impact asupra somnului și, în general, asupra sănătății creierului”, a declarat neurologul Ulf Kallweit, copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie.