Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) ar putea obține venituri suplimentare din activități desfășurate în sectorul privat, în afara programului de serviciu. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege elaborat de MAI, care propune modificarea regimului incompatibilităților aplicabil acestei categorii de angajați.
Potrivit documentului, activitățile în sectorul privat ar urma să fie permise numai cu acordul prealabil, în scris, al angajatorului. Acestea nu trebuie să aibă legătură directă sau indirectă cu atribuțiile de serviciu, iar compania pentru care lucrează funcționarul nu trebuie să fie controlată, subordonată sau să intre în competența autorității în care acesta este angajat.
Înainte de acordarea permisiunii, conducerea instituției va trebui să verifice dacă activitatea suplimentară este compatibilă cu obligațiile de serviciu, inclusiv cu necesitatea asigurării continuității activității și a capacității de intervenție.
Proiectul prevede și posibilitatea desfășurării unor activități științifice, didactice, de instruire, de creație sau de practică medicală, precum și participarea la anumite proiecte finanțate din surse externe nerambursabile. Pentru aceste activități și alte categorii expres prevăzute, angajații vor avea obligația să notifice în scris conducerea instituției înainte de începerea lor.
Totodată, funcționarii cu statut special nu vor putea administra societăți comerciale și nici desfășura activități de întreprinzător. Ei vor putea avea calitatea de fondator sau asociat al unei companii, dacă nu există legături cu atribuțiile de serviciu și nu sunt generate conflicte de interese.
Inițiativa a provocat obiecții din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care a solicitat eliminarea prevederii ce permite activitățile remunerate în sectorul privat.
Instituția a avertizat că această posibilitate poate genera conflicte de interese, utilizarea sau divulgarea informațiilor obținute în exercitarea funcției și afectarea imparțialității angajaților.
Ministerul Muncii a atras atenția și asupra personalului cu atribuții operative, pentru care un al doilea loc de muncă ar putea reduce timpul de odihnă, disponibilitatea pentru serviciu și capacitatea de intervenție.
MAI nu a acceptat obiecția, argumentând că noul mecanism va permite evaluarea și controlul activităților externe, cu respectarea obligațiilor de integritate și prevenirea conflictelor de interese.
În nota de fundamentare, autorii proiectului arată că activitățile externe declarate de angajații MAI sunt în mare parte remunerate, principala motivație fiind obținerea unor venituri suplimentare. Documentul menționează inclusiv activități agricole, comerciale și online generatoare de venituri, identificate în cadrul unei analize a practicilor existente.
Proiectul a fost elaborat și în contextul recomandărilor Grupului de State împotriva Corupției (GRECO), care a solicitat evaluarea și reglementarea activităților externe ale personalului instituțiilor de aplicare a legii.
Potrivit MAI, implementarea modificărilor nu va necesita alocări suplimentare din bugetul de stat.
Dacă va fi adoptată de Parlament, legea ar urma să intre în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. În acest interval, Guvernul va trebui să ajusteze actele normative necesare aplicării noilor reguli.