MEDIAFAX 35. 2026 – România traversează o criză politică prelungită. Moartea lui Mircea Lucescu îndoliază fotbalul românesc. MEDIAFAX împlinește 35 de ani

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2026 a fost marcat de o criză politică prelungită, declanșată de retragerea sprijinului PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și culminată cu demiterea Executivului prin moțiune de cenzură, pe 5 mai. După aproape cinci luni și jumătate de negocieri și trei încercări eșuate de formare a unui nou Guvern, Parlamentul a învestit, pe 20 octombrie, Cabinetul condus de Luca Niculescu. În plan sportiv, România a pierdut una dintre cele mai importante personalități ale fotbalului său: Mircea Lucescu.

Tot în 2026, MEDIAFAX împlinește 35 de ani,  aniversare care coincide cu lansarea unor noi platforme dedicate comunităților românești din diaspora.

Criza politică din România: de la căderea Guvernului Bolojan la învestirea lui Luca Niculescu

Criza politică a început în aprilie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre partidele care formau coaliția de guvernare. Primul moment decisiv a fost 20 aprilie, când PSD a hotărât să retragă sprijinul politic pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Social-democrații au invocat efectele economice și sociale ale măsurilor adoptate de Executiv, precum și lipsa dialogului în interiorul coaliției.

Primul moment decisiv a fost 20 aprilie, când PSD a hotărât să retragă sprijinul politic pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Social-democrații au invocat, printre motive, efectele economice și sociale ale măsurilor guvernamentale și lipsa dialogului în cadrul coaliției.

În ziua anunțării deciziei, MEDIAFAX a relatat declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a susținut că rezultatul consultării interne a partidului impunea retragerea sprijinului pentru premier.

„Când 97,7% dintre colegi îți spun că acesta este mandatul, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, nu mai este loc de nimic altceva. Am înțeles acest lucru și eu și Claudiu și prin vicepreședinții și toată conducerea partidului vă asigur că în conformitate cu ceea ce ați votat, în zilele următoare vom acționa”, a declarat Grindeanu după anunțarea deciziei de retragere a sprijinului pentru Ilie Bolojan, potrivit MEDIAFAX.

Trei zile mai târziu, pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, accentuând instabilitatea Executivului. MEDIAFAX a consemnat atunci poziția oficială a formațiunii, care susținea că premierul nu mai beneficia de sprijinul unei majorități parlamentare.

„Partidul Social Democrat a transmis oficial, joi, într-un comunicat de presă, faptul că demisiile au fost depuse și că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Potrivit PSD, menținerea în fruntea unui guvern nefuncțional, lipsit de o majoritate parlamentară, ≪constituie o abordare profund iresponsabilă, cu implicații negative asupra economiei naționale≫”, a scris MEDIAFAX pe 23 aprilie. 

Acest lucru a deschis, implicit, și drumul către confruntarea parlamentară care avea să ducă, mai târziu, la demiterea Guvernului.

• 5 mai 2026: Guvernul Bolojan este demis prin moțiune de cenzură 

La finalul lunii aprilie, conflictul politic a intrat într-o nouă etapă. Pe 28 aprilie, PSD și AUR au anunțat că au finalizat textul moțiunii comune de cenzură și că au depus la Parlament 254 de semnături pentru demiterea Executivului. Documentul acuza Guvernul de „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.

MEDIAFAX a publicat atunci informații despre conținutul demersului parlamentar, inclusiv argumentele invocate de inițiatori în privința companiilor de stat.

„PSD și AUR au finalizat textul moțiunii comune de cenzură. Textul demersului parlamentar de dărâmare a Guvernului Bolojan face referire la ≪distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului≫ de către actualul Executiv. (…) Textul de opt pagini al moțiunii de cenzură comune PSD – AUR susține că ≪România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația≫, arată demersul parlamentar”, relata MEDIAFAX pe 28 aprilie. 

În data data de 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a fost adoptată de Parlament. Au fost înregistrate 281 de voturi pentru, patru împotrivă și trei voturi anulate, cu mult peste pragul de 233 de voturi necesar pentru demiterea Guvernului.

MEDIAFAX a urmărit întreaga desfășurare a evenimentelor printr-o relatare în format live text, de la dezbaterile parlamentare și declarațiile liderilor politici până la anunțarea rezultatului și primele reacții de după vot.

„Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Parlamentarii au votat în favoarea moțiunii cu peste 280 de voturi pentru, peste pragul necesar de 233 de voturi pentru ca Executivul să fie înlăturat. În urma votului, Guvernul rămâne interimar până la formarea unui nou Cabinet. (…) Sorin Grindeanu a declarat că formațiunea sa a încercat să mențină ≪punți de dialog≫ cu celelalte partide politice, în contextul tensiunilor apărute după votul asupra moțiunii. Grindeanu a susținut că alți lideri politici au abordat situația în logica ≪totul sau nimic≫, condiționând continuarea majorității de păstrarea funcției de prim-ministru”, a relatat MEDIAFAX în live textul din 5 mai.

Demersul a pus capăt mandatului Guvernului Bolojan, însă nu a rezolvat problema formării unei noi majorități parlamentare. Cabinetul demis a rămas în funcție cu atribuții interimare, până la învestirea unui nou Executiv.

Pentru a explica implicațiile votului, MEDIAFAX a publicat și materiale despre limitele constituționale ale unui Guvern interimar, inclusiv restricțiile privind adoptarea legislației primare.

„Un Guvern interimar nu poate decât să administreze treburile publice curente și poate emite juridic doar acte cu caracter individual sau normativ de nivel secundar, cum sunt Hotărârile de Guvern. Interdicția reflectă principiul conform căruia un Guvern care nu mai are sprijin politic parlamentar (fiind demis) nu mai poate modifica legislația primară a României, prin legi și ordonanțe”, a scris MEDIAFAX pe 5 mai. 

La acel moment, președintele Nicușor Dan anunța că va urma să aibă consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier și a exclus de la început scenariul organizării alegerilor anticipate.

Moțiunea a reprezentat momentul de ruptură al crizei, întrucât PSD și AUR au colaborat pentru înlăturarea Guvernului, chiar dacă această majoritate punctuală nu s-a transformat automat într-o înțelegere pentru susținerea unui nou cabinet.

Iunie 2026: două desemnări de premier, fără formarea unui Guvern

După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a încercat să identifice o formulă de Executiv capabilă să obțină sprijinul necesar în Parlament.

Prima nominalizare de premier a venit la aproape o lună după demiterea Guvernului Bolojan, respectiv pe 4 iunie 2026, când șeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac să formeze un nou Executiv. MEDIAFAX anunțase anterior, citând surse din Administrația Prezidențială, că Tomac urma să fie desemnat, iar ulterior a relatat oficializarea deciziei.

„Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier, în urma consultărilor și negocierilor purtate în ultimele săptămâni cu partidele parlamentare. ≪Pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție este un prim-ministru independent de partidele din Parlament≫, a spus Nicușor Dan”, relata MEDIAFAX pe 4 iunie.

Eugen Tomac a făcut demersuri pentru a-și asigura sprijinul la votul din Parlament, însă după zece zile de discuții, el și-a depus mandatul, invocând lipsa unui acord suficient între partide.

În aceeași zi în care Tomac și-a depus mandatul, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru a forma Guvernul. 

Desemnarea lui Veștea a provocat însă tensiuni în PNL. Ilie Bolojan a declarat, la acel moment, potrivit relatărilor MEDIAFAX, că decizia președintelui a fost luată fără consultarea conducerii partidului și a calificat-o drept „un act ostil” și „o încercare de rupere a PNL”.

Pe 22 iunie, Cabinetul propus de Adrian Veștea a fost supus votului Parlamentului, dar nu a reușit să obțină învestitura. Din cele 212 voturi exprimate, 189 au fost pentru și 23 împotrivă, în condițiile în care erau necesare cel puțin 233 de voturi pentru.

MEDIAFAX a urmărit votul în regim de live text și a publicat rezultatul oficial, precum și consecințele eșecului.

„Senatorul Vasile Blaga a anunțat rezultatul oficial al votului pentru învestirea Guvernului Veștea. Au fost exprimate 212 voturi, dintre care 189 pentru și 23 împotrivă. Pentru învestirea Guvernului erau necesare 233 de voturi. În urma acestui rezultat, Guvernul Veștea nu a fost învestit. Președintele Nicușor Dan va trebui să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele”, a scris MEDIAFAX la acel moment. 

În paralel, divergențele dintre partide s-au accentuat. PSD a anunțat că este pregătit să își asume guvernarea, cu Sorin Grindeanu drept propunere de premier. În schimb, PNL, USR și UDMR au susținut ulterior o variantă comună, cu europarlamentarul Siegfried Mureșan. USR a exclus participarea la un guvern din care să facă parte PSD, în timp ce AUR a cerut un premier susținut de propria formațiune.

• Vara și toamna: blocajul continuă

Pe parcursul verii, președintele Nicușor Dan nu a mai făcut o nouă nominalizare, dar a cerut partidelor să identifice o soluție care să poată obține sprijin parlamentar. Negocierile nu au produs însă un acord, iar disputele au vizat atât numele premierului, cât și structura viitoarei coaliții, participarea PSD la guvernare și posibilitatea susținerii unui Executiv minoritar.

Până în septembrie, criza se prelungise de peste patru luni. Pe 17 septembrie, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. MEDIAFAX a relatat atât desfășurarea consultărilor, cât și declarațiile delegațiilor partidelor participante.

„Consultările de la Palatul Cotroceni s-au încheiat după mai bine de șase ore de discuții. Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan va susține declarații de presă la ora 17:00. (…) Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, după consultările de la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile parlamentare. Șeful statului a precizat că Mureșan i-a cerut timp de gândire înainte de a confirma sau infirma propunerea”, a scris MEDIAFAX pe 17 septembrie.

Nici această încercare nu a dus la formarea unui Guvern. Pe 30 septembrie, Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament, cu 182 de voturi pentru și 15 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar învestiturii. MEDIAFAX a urmărit din nou evenimentele în format live text, consemnând rezultatul votului și reacția președintelui.

„Guvernul Siegfried Mureșan a picat: 182 de voturi pentru, 15 împotrivă și niciun vot anulat. Parlamentul nu a acordat votul de încredere, iar ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului s-a încheiat. (…) Președintele Nicușor Dan a făcut miercuri primul anunț după votul din Parlament. Șeful statului a anunțat că nu dizolvă Parlamentul pentru a deschidea calea către alegerile anticipate. În schimb, Nicușor Dan va organiza noi consultări și va face încă o desemnare de premier”, a scris MEDIAFAX pe 30 septembrie, zi în care a prezentat, în regim de live text, succesiunea evenimentelor.

• Cea de-a patra nominalizare de premier făcută de Nicușor Dan aduce și un Guvern cu drepturi depline

Pe 5 octombrie, Nicușor Dan a făcut cea de-a patra nominalizare de premier de la căderea Cabinetului Bolojan: Luca Niculescu, fost jurnalist, diplomat și ambasador al României în Franța.

„≪Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu≫”, a anunțat Nicușor Dan. Președintele și-a motivat alegerea prin experiența diplomatică a lui Niculescu și prin rolul pe care acesta l-a avut în procesul de aderare a României la OCDE. ≪Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român≫, a declarat Nicușor Dan”, a scris MEDIAFAX pe 5 octombrie, după o nouă zi de consultări convocate de șeful statului la Palatul Cotroceni.

La scurt timp după desemnarea sa, MEDIAFAX a realizat un amplu material despre parcursul său profesional pe care Luca Niculescu l-a avut până la momentul desemnării sale în calitate de premier.

„Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru al României. Fost jurnalist, ambasador al României la Paris și, din 2022, coordonator al procesului de aderare la OCDE, Niculescu vine la Palatul Victoria cu un profil neobișnuit pentru politica românească: fără carnet de partid și fără experiență electorală, dar cu peste două decenii petrecute în presă și aproape un deceniu în diplomație și administrația centrală”, a scris MEDIAFAX în seara zilei de 5 octombrie.

Pe 20 octombrie, MEDIAFAX a urmărit în regim de live text audierile ultimilor miniștri propuși și ședința comună a Parlamentului în care urma să fie votată învestirea noului Executiv. Guvernul condus de Luca Niculescu a primit 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, depășind pragul de 233 de voturi necesar.

Luca Niculescu a avut negocieri cu principalele partide în căutarea sprijinului în Parlament. În urma acestor demersuri, PSD a decis să intre la guvernare, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor acorda votul pentru învestirea Guvernului, pentru a pune capăt crizei politice, dar vor intra în Opoziție. Pe de altă parte, USR, AUR și S.O.S România au anunțat că nu vor vota Guvernul.

Pe 20 octombrie, MEDIAFAX a urmărit în regim de live text audierile ultimilor miniștri propuși și ședința comună a Parlamentului în care urma să fie votată învestirea noului Executiv. Guvernul condus de Luca Niculescu a primit 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, depășind pragul de 233 de voturi necesar.

Astfel, după aproape cinci luni și jumătate de criză, România a avut din nou un guvern cu puteri depline.

În aceeași zi, membrii Guvernului condus de Luca Niculescu au depus și jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Nicușor Dan, urmând ca spre seară să aibă loc și prima ședință a noului Executiv la Palatul Victoria.

Noul premier a indicat printre priorități atragerea fondurilor europene și a banilor din PNRR, reducerea risipei și protejarea veniturilor. Guvernul se confruntă însă cu presiunea reducerii deficitului bugetar și cu nevoia de a menține sprijinul parlamentar într-un peisaj politic fragmentat.

7 aprilie 2026: Fotbalul românesc pierde una dintre cele mai importante personalități ale sale: Mircea Lucescu

Anul 2026 a fost și unul marcat de pierderi în fotbalul românesc. Antrenorul Mircea Lucescu a încetat din viață pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde fusese internat în urma unor probleme medicale. Decesul a fost anunțat oficial în seara aceleiași zile, în jurul orei 20:30.

Problemele de sănătate apăruseră în perioada în care Lucescu se afla alături de echipa națională a României. El a fost internat după ce i s-a făcut rău în cantonamentul reprezentativei, înaintea deplasării pentru meciul amical cu Slovacia. Ulterior, starea sa s-a agravat, suferind și două infarcturi, potrivit relatărilor publicate atunci de MEDIAFAX.

Vestea i-a șocat pe mulți dintre cei care l-au cunoscut, iar presa internațională a relatat pe larg despre realizările lui Mircea Lucescu în fotbal. Toate aceste reacții au fost adunate de MEDIAFAX într-un amplu material publicat la scurt timp după anunțul oficial al decesului lui Mircea Lucescu.

• Cariera lui Il Luce, întinsă pe aproape cinci decenii

Născut la 29 iulie 1945, Mircea Lucescu a fost atât jucător, cât și antrenor, construindu-și o carieră care s-a întins pe parcursul a aproape 50 de ani.

A început fotbalul la juniorii clubului Dinamo București, unde avea să își construiască întreaga carieră de jucător. La Dinamo a evoluat ca atacant și a devenit unul dintre jucătorii importanți ai echipei în anii ’60 și ’70. A câștigat mai multe titluri de campion al României și a participat în competițiile europene cu echipa bucureșteană. Pentru echipa națională a României a disputat peste 70 de meciuri și a marcat mai multe goluri. A participat la Campionatul Mondial din 1970 din Mexic, unul dintre cele mai importante turnee din istoria selecționatei României.

După retragerea din activitatea de jucător, Lucescu a început cariera de antrenor la finalul anilor ’70. A preluat echipa națională a României la o vârstă relativ tânără pentru un selecționer și a condus reprezentativa între 1981 și 1986. În această perioadă, România s-a calificat la Campionatul European din 1984. Ulterior, Mircea Lucescu a antrenat mai multe cluburi din România, printre care Dinamo București și Corvinul Hunedoara. În anii ’90, Il Luce – așa cum mai era el numit – și-a început cariera internațională, antrenând în mai multe campionate puternice din Europa. A pregătit echipe din Italia, precum Pisa, Brescia și Inter Milano. Ulterior, el a antrenat și în Turcia, unde a obținut unele dintre cele mai importante rezultate ale carierei sale.

Pe de altă parte, cea mai importantă perioadă a carierei sale a fost la clubul ucrainean Șahtior Donețk, unde a antrenat între 2004 și 2016. Sub conducerea lui Mircea Lucescu, clubul a devenit una dintre cele mai puternice echipe din Europa de Est. După plecarea de la Șahtior, Lucescu a continuat să antreneze în campionate importante.

În 2024, după o carieră îndelungată în fotbalul internațional, tehnicianul a fost de acord din nou să preia conducerea reprezentativei României, într-un moment în care federația căuta experiență și stabilitate la nivelul băncii tehnice.

Moartea sa a provocat reacții și în lumea fotbalului din România și din străinătate. Federația Română de Fotbal și reprezentanții fotbalului european au evidențiat contribuția sa la dezvoltarea sportului, rezultatele obținute și influența pe care a avut-o asupra mai multor generații de jucători.

UEFA a transmis un mesaj de omagiu, iar în competițiile europene de club au fost programate momente de reculegere în memoria sa.

Cei care au dorit să îi aducă un ultim omagiu au putut să o facă pe Arena Națională, unde trupul neînsuflețit al antrenorului a fost depus pentru public. MEDIAFAX a urmărit evenimentul în regim de live text, relatând desfășurarea momentelor de reculegere și venirea celor care au dorit să își ia rămas-bun.

În data de 10 aprilie, marele antrenor Mircea Lucescu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu cu onoruri militare, iar MEDIAFAX a urmărit îndeaproape acea zi, prin relatări în timp real.

2026 – MEDIAFAX împlinește 35 de ani și trece la un nou nivel

Dincolo de evenimentele politice și sportive care au marcat anul, 2026 are o semnificație aparte pentru MEDIAFAX: agenția de presă împlinește 35 de ani de la înființare.

Lansată în 1991, într-o Românie aflată în plină tranziție după căderea regimului comunist, MEDIAFAX a devenit un reper al jurnalismului de agenție și al transmiterii rapide a informațiilor către redacții și public.

Aniversarea din 2026 este, astfel, și o retrospectivă a transformărilor prin care a trecut presa. Dacă în primii ani agențiile și redacțiile funcționau într-un ecosistem media diferit, dezvoltarea internetului, apariția smartphone-urilor și extinderea rețelelor sociale au accelerat radical modul în care circulă informația.

În acest context, jurnalismul de agenție a trebuit să se adapteze la un ritm mult mai rapid de publicare, păstrând în același timp verificarea informațiilor și rigoarea editorială.

Aniversarea nu este doar un moment de bilanț. În 2026, MEDIAFAX s-a extins internațional, prin lansarea platformelor MEDIAFAX Spania și MEDIAFAX Italia.

Inițiativa se adresează comunităților românești din diaspora, cu scopul de a le oferi informații relevante atât despre România, cât și despre țările în care trăiesc. Proiectul urmărește, de asemenea, să aducă în atenția publicului din România experiențele, poveștile și problemele românilor din străinătate.

Aniversarea de 35 de ani marchează, așadar, două direcții: privirea în urmă, către evenimentele pe care agenția le-a relatat începând din 1991, și dezvoltarea unor noi platforme pentru publicul român din afara țării.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.