Situația este agravată de faptul că pentru anul viitor sunt programate alegeri locale, iar acest lucru coincide cu procesul de implementare a reformei administrativ-teritoriale, care schimbă regulile jocului pentru autoritățile locale. Însă aceste reguli nu le-au fost încă prezentate, ceea ce le sporește îngrijorarea.
Una dintre noutățile fiscale prevede revizuirea obligatorie anuală a cotelor de impozitare de către consiliile locale. Iar dacă un consiliu local nu adoptă la timp o hotărâre privind cotele de impozit pe bunurile imobiliare și pe terenuri, li se vor aplica cotele minime prevăzute de legislație.
Pierderea maximă de venituri din cauza cotelor minime
„În urma evaluării efectuate, valoarea imobilelor din sat a crescut, dar mulți locuitori nu sunt de acord cu rezultatele acesteia”, spune primarul comunei Gangura din raionul Ialoveni, Marcel Bobeiță. – De aceea, consiliile locale nu vor dori probabil să-și asume responsabilitatea pentru majorarea cotelor într-o astfel de situație, deși legislația prevede revizuirea obligatorie anuală a acestora începând cu anul viitor. Așadar, anul viitor, cotele impozitului pe proprietăți imobiliare și terenuri vor fi, cel mai probabil, cele minime. Iar toată munca depusă pentru evaluarea imobilelor, care inițial ar fi trebuit să contribuie la creșterea veniturilor primăriilor, se va dovedi în zadar, și nu vom putea conta nici măcar pe veniturile pe care le încasăm astăzi”.
În același timp, cota minimă a impozitului pe proprietate a fost redusă, subliniază el. Până acum, aceasta se situa la nivelul de 0,1% din valoarea de piață a imobilului, iar începând cu anul viitor va fi de 0,05%. „Rezultă că rata, și prin urmare veniturile, vor fi de două ori mai mici dacă nu luăm o decizie privind revizuirea acesteia”, se plânge primarul din Gangura. „Iar impozitul pe proprietate, la fel ca impozitul pe venit al persoanelor fizice, reprezintă surse de bază ale veniturilor noastre proprii”.
Pierderile din impozitul pe venit sunt estimate la 800 de milioane de lei
Dar și modificările privind impozitul pe venit sporesc îngrijorările autorităților locale.
Începând cu anul viitor, scutirile personale de la acest impozit pentru persoanele fizice vor crește cu 35%, lucru pe care autoritățile locale îl înțeleg și îl susțin, în principiu. Însă, din cauza acestora, așa cum au stabilit experții Congresului Autorităților Locale (CALM), primăriile vor pierde anul viitor peste 800 de milioane de lei.
„La început ni s-a promis că autoritățile centrale vor rambursa cumva aceste fonduri, pentru a compensa pierderile”, continuă Marcel Bobeiță. „Dar, din păcate, acum nu se mai vorbește despre asta, iar noi va trebui să căutăm singuri venituri suplimentare pentru a le acoperi. Iar acest lucru va duce la reducerea numărului de proiecte de dezvoltare în sate”.
În plus, modificările aduse legislației privind salariile prevăd o majorare a acestora pentru reprezentanții administrației publice locale, iar această majorare va fi, cel mai probabil, suportată de primării.
Adică, anul viitor, din cauza noutăților legislative, riscul pierderilor bugetare este de la bun început ridicat, afirmă reprezentanții comunității primarilor. În plus, este un an electoral, când consilierii încearcă să nu majoreze impozitele, ceea ce este de înțeles.
„Am propus guvernului o altă variantă privind impozitul pe proprietate”, spune Bobeița. „Dacă consiliul nu a reușit să aprobe decizia privind revizuirea cotei impozitului pe proprietate, să o mențină la nivelul anterior. Dar această variantă a fost adoptată doar în ceea ce privește impozitele locale”.
Reforma și alegerile
La toate temerile legate de deficitul bugetelor locale se adaugă neclaritățile care apar în legătură cu reforma administrațiilor locale aflată în desfășurare. „Nu știm încă de ce venituri vom dispune, cu ce se va ocupa noua primărie, cum se va desfășura procesul de digitalizare a serviciilor și ce servicii vor oferi centrele extinse”, enumeră Bobeița.
De asemenea, nu este clar statutul reprezentantului primarului în localitățile care au intrat în primăriile unite. Cum va fi ales (sau numit) acesta și de ce va fi responsabil. Neclaritatea totală persistă și în ceea ce privește noile autorități regionale. Care vor fi mecanismele de colaborare ale acestora cu primăriile, precum și competențele și atribuțiile lor?
A rămas deschisă și problema fondului promis, prin intermediul căruia trebuia să se acorde ajutor primăriilor în procesul de implementare a proiectelor europene. „Se vorbește despre el deja de patru ani, iar multe primării au demarat proiecte, dar nu dispun de fonduri pentru cofinanțare”, remarcă Marcel Bobeiță. – Speram că reforma va contribui la rezolvarea tuturor acestor probleme, dar ea nu oferă răspunsuri la ele. Iar acestea sunt foarte importante pentru noi astăzi. Mai ales dacă luăm în considerare faptul că mai sunt doar două luni până la sfârșitul anului.”
The post Primarii sunt îngrijorați de o posibilă reducere a veniturilor și de suspendarea proiectelor appeared first on LOGOPRESS.