Postul Crăciunului, cunoscut în Biserica Ortodoxă și sub numele de Postul Nașterii Domnului, începe anul acesta duminică, 15 noiembrie, potrivit basilica.ro.
Ziua de 14 noiembrie, numită și Lăsatul secului, este ultima în care credincioșii mai pot consuma carne, lactate și ouă, înainte de începerea postului.
În cele 40 de zile, credincioșii ortodocși sunt îndemnați de Biserică să acorde mai mult timp rugăciunii, să participe la slujbele bisericești și să îi ajute pe cei aflați în nevoie. Potrivit învățăturilor creștine, postul nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci și o perioadă de liniște sufletească și iertare.
Cum a fost stabilită durata Postului Crăciunului
Postul Crăciunului este unul dintre cele patru mari posturi de peste an și amintește de perioada în care oamenii au așteptat venirea Mântuitorului.
Cele 40 de zile au și o semnificație biblică. Ele amintesc de postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de a primi Tablele Legii. În tradiția creștină, această perioadă simbolizează pregătirea oamenilor pentru primirea lui Iisus Hristos.
Postul Nașterii Domnului nu a avut întotdeauna aceeași durată. În primele secole creștine, unii credincioși posteau doar câteva zile, în timp ce alții țineau post până la șase săptămâni. Durata de 40 de zile a fost stabilită pentru întreaga Biserică Ortodoxă în anul 1166, în cadrul unui sinod ținut la Constantinopol.
Spre deosebire de Postul Paștelui, Postul Crăciunului este considerat mai puțin aspru, deoarece cuprinde mai multe zile în care este permis consumul de pește.
Ce se poate mânca în Postul Crăciunului
În timpul postului, credincioșii care respectă rânduiala alimentară bisericească renunță la carne, lapte, brânză, ouă și la preparatele care conțin aceste ingrediente.
Alimentația se bazează în principal pe legume, fructe, cereale, leguminoase, nuci și semințe. Fasolea, lintea, mazărea, cartofii, ciupercile și preparatele din legume sunt printre alimentele consumate frecvent în această perioadă.
Rânduielile bisericești prevăd și zile în care consumul de ulei și vin este restricționat, precum și zile cu dezlegare la aceste alimente sau la pește.
Biserica pune însă accentul pe semnificația spirituală a postului. Rugăciunea, iertarea, împăcarea cu cei apropiați și ajutorarea persoanelor aflate în dificultate sunt considerate la fel de importante ca înfrânarea alimentară.
Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026
Potrivit calendarului bisericesc, în Postul Crăciunului din acest an sunt 14 zile în care credincioșii ortodocși pot consuma pește.
În noiembrie, dezlegările sunt pe 21, 22, 23, 28, 29 și 30, iar în decembrie, pe 1, 3, 5, 6, 7, 12, 13 și 19.
Prima dezlegare la pește din luna noiembrie, pe 21, coincide cu sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, care amintește de momentul în care Fecioara Maria, pe atunci copil, a fost adusă de părinții săi la Templul din Ierusalim, potrivit tradiției creștine. Alte două sărbători importante din această perioadă sunt Sfântul Apostol Andrei, pe 30 noiembrie, și Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, ambele cu dezlegare la pește.
Tradițiile românilor la începutul Postului Crăciunului
În satele românești, începutul Postului Crăciunului a fost însoțit dintotdeauna de obiceiuri menite să aducă împreună familia și comunitatea.
De Lăsatul secului, în unele regiuni, rudele și vecinii încă se adună în jurul mesei pentru a sărbători ultima seară înainte de începerea postului. Gospodinele pregătesc mâncăruri tradiționale, iar membrii familiei își cer iertare pentru supărările din timpul anului.
În credința populară, începutul postului este și un moment în care oamenii încearcă să lase în urmă certurile și neînțelegerile, pentru a întâmpina sărbătoarea Crăciunului împăcați.
Unele obiceiuri au legătură și cu protecția gospodăriei sau cu speranța într-un an roditor. În anumite zone, potrivit tradiției, resturile de la masa de Lăsatul secului se oferă păsărilor, pentru ca acestea să nu distrugă recoltele în anul următor, iar vasele se întorc cu gura în jos, pentru a feri gospodăria de necazuri.
Șezătorile și pregătirea colindelor, obiceiuri păstrate din vechime
Printre cele mai frumoase tradiții ale satului românesc se numără șezătorile și pregătirea colindelor, obiceiuri care aduc oamenii laolaltă în perioada Postului Crăciunului.
În unele sate, odată cu apropierea iernii, oamenii încă se adună la șezători, unde curăță porumbul, aleg fasolea, torc lâna sau cos, în timp ce povestesc și cântă. Pentru cei tineri, aceste întâlniri sunt și un prilej de a se cunoaște mai bine.
Tot în această perioadă încep pregătirile pentru colindat. Copiii și tinerii se adună pentru a învăța colinde noi și pentru a le repeta pe cele vechi, moștenite de la părinți și bunici, iar în Ajunul Crăciunului pornesc din poartă în poartă pentru a vesti Nașterea Domnului.
Ultima zi de post, o zi cu rânduieli speciale
Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, este ziua în care credincioșii se pregătesc să întâmpine Nașterea Domnului. În tradiția ortodoxă, este și cea mai aspră zi din Postul Crăciunului, unii credincioși păstrând obiceiul de a nu mânca până după-amiaza sau până la apariția primei stele pe cer, care amintește de Steaua Betleemului.
Una dintre cele mai vechi tradiții bisericești din preajma Crăciunului este mersul preotului cu icoana Nașterii Domnului la casele credincioșilor. Însoțit de cântărețul bisericesc, preotul vestește apropierea Crăciunului, iar familiile îl primesc și se închină la icoană.
Tradiția datează din primele secole creștine și se păstrează și astăzi. Dacă în unele sate preotul merge cu icoana chiar în Ajun, în orașe, unde numărul credincioșilor este mai mare, vizitele încep chiar cu o săptămână înainte de Crăciun.