Focar de antrax în Congo. Cel puțin 30 de hipopotami au murit, risc de infectare pentru oameni

Cadavrele animalelor au fost descoperite începând din septembrie în râul Semuliki, în provincia Kivu de Nord. Analizele de laborator au confirmat că moartea hipopotamilor a fost provocată de antrax, o boală infecțioasă gravă cauzată de bacteria Bacillus anthracis, relatează revista Nature.

Nu au fost raportate până în prezent cazuri de infectare la oameni în legătură cu actualul focar, însă autoritățile și reprezentanții administrației Parcului Național Virunga monitorizează situația și coordonează operațiunile de gestionare și eliminare în siguranță a cadavrelor. Potrivit responsabililor parcului, în ultimele două săptămâni nu au mai fost înregistrate noi decese în rândul hipopotamilor.

Institutul Congolez pentru Conservarea Naturii (ICCN) a avertizat populația din comunitățile riverane să nu atingă, să nu deplaseze și să nu tranșeze cadavrele animalelor găsite moarte. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să nu consume, să nu cumpere și să nu comercializeze carnea provenită de la animale suspectate că au fost infectate.

Antraxul poate afecta atât animalele domestice, cât și fauna sălbatică. Bacteria se găsește în mod natural în sol, unde sporii săi pot supraviețui perioade îndelungate, inclusiv zeci de ani. Animalele se pot infecta prin ingerarea sporilor din sol, vegetație sau apă contaminată.

Pentru oameni, principalele căi de infectare sunt contactul cu animalele bolnave sau moarte și consumul produselor contaminate. Boala poate provoca forme cutanate, digestive sau respiratorii și poate fi fatală în lipsa tratamentului. Administrarea promptă a antibioticelor poate trata infecția.

Un focar similar a ucis zeci de hipopotami în 2025

Republica Democrată Congo s-a confruntat cu mai multe focare de antrax în ultimii ani. În martie 2025, aproximativ 65 de hipopotami au murit în urma unui focar în aceeași regiune. În Uganda vecină, 15 persoane au fost testate pozitiv pentru boală, iar două dintre acestea au murit, potrivit revistei Nature.

Ricardo Soares Magalhães, epidemiolog la Universitatea din Queensland, Australia, consideră că metodele de eliminare folosite în trecut pentru cadavrele hipopotamilor ar putea contribui la reapariția bolii.

Potrivit cercetătorului, ploile abundente și eroziunea solului ar fi putut readuce la suprafață sporii bacteriei din zonele în care au fost îngropate animale moarte în timpul focarelor anterioare. Astfel, alte animale ar fi putut intra în contact cu agentul patogen. Această explicație rămâne însă o ipoteză care necesită investigații suplimentare.

Studiile au arătat că focarele de antrax la animale pot deveni mai frecvente în sezonul ploios, când scurgerile de apă și activitatea râmelor pot aduce sporii mai aproape de suprafața solului.

Riscuri suplimentare pentru comunitățile locale

Epidemiologii avertizează că numărul real al infecțiilor umane ar putea fi mai mare decât cel raportat oficial, deoarece unele persoane infectate nu ajung la unitățile medicale. În anumite comunități, oamenii pot recurge la remedii tradiționale sau pot solicita tratament în clinici private și farmacii care nu raportează întotdeauna cazurile către sistemele naționale de supraveghere epidemiologică.

Charity Mutesi, epidemiolog la Institutul Național de Sănătate Publică din Uganda, a avertizat că unele persoane ar putea fi tentate să consume carne contaminată, vândută la prețuri reduse, considerând că pot lua antibiotice ulterior, dacă apar simptome.

Specialiștii subliniază că această abordare este periculoasă, deoarece antraxul poate provoca forme severe de boală și poate duce la deces dacă nu este tratat corespunzător.

Actualul focar pune o presiune suplimentară asupra autorităților sanitare și organizațiilor de conservare a faunei sălbatice din Republica Democrată Congo, care gestionează simultan epidemii de Ebola și holeră, precum și dificultățile umanitare provocate de conflictul armat din estul țării.

Hipopotamii au un rol important în ecosistemele acvatice, contribuind la circulația nutrienților între mediul terestru și cel acvatic. Pierderile repetate în rândul populațiilor din Virunga ar putea avea, astfel, consecințe și asupra echilibrului ecologic al regiunii.

Publicat
Din categoria Politic