Adunarea Națională a Franței a respins miercuri seară, în unanimitate, propunerea de lege privind bugetul statului pentru anul 2027, adusă în atenția parlamentarilor de către Guvernul francez.
POLITICO descrie alegerea Adunării Naționale drept un semn în plus că prim-ministrul Sébastien Lecornu va întâmpina mai multe greutăți în a impune economii bugetare de 43 de miliarde de euro.
Conflict la vârful statului francez
Emmanuel Macron, președintele Franței, a adunat în tabăra sa 458 de parlamentari, care au votat împotriva primei părți a textului de lege. Acolo erau enunțate veniturile fiscale. Propunerea a mai fost modificată de diverse grupuri, iar rezultatul nu l-a mulțumit pe șeful statului.
Drept urmare, legea bugetului propusă de Guvern a fost respinsă de prima cameră a legislativului francez. Proiectul va fi trimis acum la senat, unde va fi dezbătut pe 20 noiembrie.
De ce refuză legislativul francez economia bugetară
Guvernul lui Lecornu a impus economii bugetare majore, sub presiunea punerii în ordine a finanțelor publice. Au contribuit la decizia executivului și stagnarea economiei franceze, acumularea datoriilor și riscul unei crize financiare.
Premierul s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 5% pana anul viitor.
Ministrul Finanțelor, David Amiel, a avertizat de miercuri că, după amendamentele introduse în lege, versiunea rezultată din procesul parlamentar ar fi dus deficitul la 5,9%.
Premierul Franței nu deține o majoritate în Adunarea Națională, iar respingerea proiectului de lege a fost anticipată de șeful executivului.
Amenințarea prezidențialelor
Alegerile prezidențiale se apropie, ele fiind stabilite în aprilie 2027, iar Guvernul a insistat că își propune să adopte bugetul până la sfârșitul anului. Este deja a treia propunere de buget respinsă de legislativ.
Executivul ar putea să recurgă inclusiv la articolul 49 alineatul 3 din Constituția Franței, care îi permite să-și treacă legea bugetului fără controlul parlamentar, însă acest demers l-ar expune unei moțiuni de cenzură, mai afirmă POLITICO.
O ultimă variantă, dar care nu a mai fost pusă în practică de niciun Guvern francez, ar fi să își adopte bugetul prin decrete.