Reprezentanții opoziției parlamentare din Republica Moldova au transmis, pe 5 noiembrie 2026, un demers către misiunile diplomatice și reprezentanțele organizațiilor internaționale acreditate la Chișinău, în care acuză guvernarea PAS de subordonarea politică a sistemului judecătoresc, compromiterea evaluării externe a judecătorilor și procurorilor și utilizarea justiției împotriva adversarilor politici.
Documentul este adresat misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene, Ambasadei SUA, Ambasadei Regatului Unit, Misiunii OSCE, Oficiului Consiliului Europei și Coordonatorului Rezident al ONU în Republica Moldova. Spre informare, demersul a fost transmis Comisiei Europene, Parlamentului European, inclusiv Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Demersul este însoțit de o analiză de 21 de pagini privind situația sistemului judecătoresc după patru ani de reforme, în perioada 2022–2026. Autorii susțin că reforma, prezentată drept o prioritate a integrării europene, nu și-a atins obiectivele declarate și ar fi creat mecanisme de influență politică asupra justiției.
Potrivit opoziției, reforma a dus la reducerea numărului de judecători și procurori în funcție, prelungirea examinării dosarelor și scăderea încrederii cetățenilor în sistemul judecătoresc.
Autorii invocă date potrivit cărora, în 2026, aproximativ 75% dintre funcțiile de judecător la Curtea Supremă de Justiție și la curțile de apel erau vacante. Aceștia susțin că deficitul de personal a provocat amânarea ședințelor, creșterea duratei proceselor și afectarea accesului cetățenilor la justiție.
În document sunt menționate și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului. Potrivit datelor prezentate de opoziție, în perioada 2023–2026 au fost pronunțate aproximativ 110 hotărâri împotriva Republicii Moldova, în care în circa 95% dintre cazuri a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției europene.
Opoziția contestă și rezultatele reformei în raport cu percepția publică. Sunt invocate sondaje IMAS și ale Barometrului Opiniei Publice, potrivit cărora o parte importantă a populației consideră că justiția rămâne influențată politic, iar reforma nu a produs îmbunătățirile promise.
Un capitol al analizei este dedicat Consiliului Superior al Magistraturii. Autorii susțin că actuala formulă de constituire a CSM, inclusiv desemnarea membrilor non-judecători de către majoritatea parlamentară PAS, ar permite exercitarea controlului politic asupra administrării sistemului judecătoresc.
În acest context, opoziția îl menționează pe Ion Guzun, membru al CSM, fost expert al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, și invocă activitatea sa anterioară, precum și comunicări publice care, în opinia autorilor, ar ridica întrebări privind imparțialitatea acestuia.
Sunt formulate critici și privind numirile în funcțiile de conducere ale instanțelor judecătorești, despre care autorii susțin că ar fi influențate de mecanismele de control asupra CSM.
Opoziția acuză guvernarea și de transformarea mecanismelor de vetting și pre-vetting în instrumente de selecție a judecătorilor și procurorilor în funcție de loialitate.
Potrivit documentului, evaluarea externă, concepută inițial ca un instrument temporar de verificare a integrității, ar fi fost utilizată pentru eliminarea unor profesioniști incomozi și promovarea altora considerați apropiați puterii.
Autorii critică inclusiv metodologia de evaluare, susținând că în unele cazuri comisiile au aplicat criterii diferite pentru situații comparabile, iar soluțiile pronunțate au fost neuniforme.
Sunt invocate cazuri în care judecători și procurori ar fi fost respinși pentru neconcordanțe financiare sau probleme de integritate considerate minore, în timp ce alte persoane, aflate în situații pe care autorii le consideră comparabile, au promovat evaluarea.
În analiză sunt formulate și acuzații privind existența unor legături personale și profesionale între reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale implicate în reforma justiției, membri ai comisiilor de evaluare și persoane promovate în funcții importante din sistem.
Un capitol distinct este consacrat Centrului de Resurse Juridice din Moldova și fostului său director Vladislav Gribincea. Autorii susțin că persoane care au activat în cadrul organizației sau au avut legături profesionale cu aceasta au ajuns să ocupe funcții în CSM, comisiile de evaluare și alte instituții ale justiției.
Documentul îi menționează, între alții, pe Ion Guzun, Nadejda Hriptievschi, Pavel Grecu, Tatiana Răducanu și Sergiu Litvinenco, prezentând relațiile lor profesionale și instituționale în contextul reformei.
În cazul lui Vladislav Gribincea, opoziția invocă inclusiv retragerea din Comisia de evaluare a judecătorilor a membrei internaționale Maria Giuliana Civinini, după apariția unor opinii separate în procesul de examinare a candidaturii sale.
Autorii consideră că asemenea situații ridică întrebări privind independența comisiilor și influența exercitată asupra procedurilor de evaluare.
Opoziția critică și lipsa de transparență a activității secretariatelor comisiilor de evaluare. Potrivit autorilor, persoanele care pregătesc dosarele și participă la procesul de analiză ar putea influența rezultatele, fără ca publicul să cunoască suficient componența acestor structuri și eventualele conflicte de interese.
În document sunt prezentate exemple de evaluări considerate neuniforme, inclusiv cazuri în care diferențe de venituri și cheltuieli de peste 300.000 de lei ar fi fost tratate diferit de comisiile de evaluare. Autorii solicită aplicarea unor criterii coerente, proporționale și previzibile pentru toți candidații.
O altă acuzație vizează utilizarea instituțiilor de drept împotriva opoziției. Semnatarii susțin că dosarele penale, perchezițiile și alte măsuri procesuale ar fi folosite selectiv împotriva unor politicieni incomozi, în timp ce presupusele încălcări ale reprezentanților guvernării nu ar beneficia de aceeași atenție.
În acest context, sunt invocate acțiunile Procuraturii Anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție, precum și cazuri în care informațiile despre investigații ar fi fost făcute publice înainte de finalizarea anchetelor.
Autorii susțin că asemenea practici afectează prezumția nevinovăției și creează percepția utilizării justiției în scopuri politice.
Demersul atrage atenția și asupra modului în care sunt utilizate fondurile europene destinate reformei justiției. Opoziția consideră că rezultatele obținute nu corespund investițiilor și angajamentelor asumate de autorități.
În scrisoarea adresată diplomaților, reprezentanții opoziției afirmă că evoluțiile descrise afectează dreptul cetățenilor la un proces echitabil, independența justiției și credibilitatea angajamentelor europene ale Republicii Moldova.
Semnatarii solicită partenerilor internaționali să examineze constatările și propunerile incluse în analiză și își exprimă disponibilitatea pentru întâlniri și prezentarea unor informații suplimentare.
Documentul se încheie cu un apel la o reformă a justiției care să garanteze independența instituțiilor, transparența evaluărilor, aplicarea uniformă a legii și protejarea sistemului judecătoresc de influențele politice.
„Considerăm că obiectivul comun al partenerilor internaționali și al societății moldovenești este și nu neapărat de a avea o justiție independentă care servește cetățeanul, iar nu puterea. Acest obiectiv nu poate fi atins prin tăcere și neglijarea derapajelor semnalate”, se arată în finalul analizei.