PNL a anunțat vineri, într-un comunicat de presă, că respinge modificarea Legii partidelor politice în forma propusă de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), susținând că regulile care vizează sistemul electoral trebuie stabilite printr-o inițiativă parlamentară.
„Partidul Național Liberal consideră că legea partidelor politice, ca și orice altă lege cu componentă electorală, trebuie modificată prin inițiativă parlamentară, într-o comisie specială în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare și nu printr-un demers al Autorității Electorale Permanente”, a transmis PNL într-un comunicat de presă.
Pe de altă parte, liberalii acuză că proiectul propus de AEP ar putea reflecta interesele electorale ale PSD.
„Un proiect de lege propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid, iar acest lucru este inacceptabil. Nu putem fi de acord ca înființarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianțe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, așa cum e cazul Autorității Electorale Permanente”, a mai precizat PNL.
În aceste condiții, PNL a anunțat că va propune un proiect de lege care să asigure independența politică a Autorității Electorale Permanente.
„PNL va propune un proiect de lege care să acorde AEP o reală independență politică, prin depolitizarea conducerii executive și prin instituirea unui consiliu de supraveghere, cu reprezentarea tuturor partidelor parlamentare, care să pună în practică în mod real subordonarea AEP față de Parlamentul României, conform legii”, a conchis PNL.
Ce prevede proiectul de lege propus de AEP
Reacția PNL vine după ce în luna august, AEP a propus o reformă amplă a Legii partidelor politice, care schimbă regulile privind înființarea, organizarea, conducerea și dizolvarea formațiunilor.
Una dintre modificările cu cel mai mare impact vizează condițiile de înființare. În prezent, legislația permite constituirea unui partid politic cu numai trei membri. AEP consideră că acest prag este redus și propune creșterea acestuia la 100 de persoane.
O altă modificare importantă privește instituția care va gestiona înregistrarea formațiunilor politice. În prezent, această atribuție revine instanței, însă AEP propune o procedură administrativ-jurisdicțională desfășurată chiar la sediul instituției.
AEP propune reguli noi și pentru denumirile și semnele electorale ale formațiunilor. Proiectul introduce două condiții cumulative: disponibilitatea și distinctivitatea. Astfel, denumirea sau semnul nu trebuie să fie deja atribuite și trebuie să se diferențieze clar de cele folosite de alte formațiuni.
Proiectul introduce și posibilitatea ca fiecare partid să înființeze o singură fundație politică, indiferent dacă formațiunea este sau nu reprezentată în Parlament.
Totodată, AEP propune reguli mai clare și în privința funcționării interne a partidelor, pentru cele patru structuri obligatorii: adunarea generală, organul executiv, comisia de arbitraj și organul de control al gestiunii.
Adunările generale vor putea avea loc atât fizic, cât și prin mijloace electronice, iar membrii conducerii, comisiilor de arbitraj și organelor de control vor fi aleși prin vot secret pentru mandate determinate, de maximum patru ani. Interimatul unei funcții nu va putea depăși șase luni.