Deși prețul gazelor naturale a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2026, nu același lucru s-a întâmplat și cu prețurile la energia electrică, notează Agenția de presă Rador, care preia o analiză realizată de Energy Press din Grecia.
O scădere marginală a prețurilor curentului electric, combinată cu diferențe mari între statele membre, evidențiază cât de inegală rămâne redresarea energetică post-criză a Europei. În condițiile în care măsurile guvernamentale de sprijin sunt retrase treptat, iar tensiunile geopolitice amenință aprovizionarea cu energie, recenta relaxare s-ar putea dovedi temporară.
Conform celor mai recente date Eurostat, publicate pe 30 octombrie, prețul mediu al energiei electrice pentru gospodăriile din Uniunea Europeană a fost de 0,28 euro pe kilowatt-oră (kWh) în prima jumătate a anului 2026, în scădere cu 2,2% față de a doua jumătate a anului 2025. În schimb, scăderea prețurilor la gazele naturale a fost mai semnificativă. Prețul mediu a scăzut cu 10,2%, ajungând la 0,11 euro pe kWh. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat din primul semestru al anului 2022 încoace, în timp ce scăderea anuală a fost de 3,5%. O tendință similară a fost înregistrată și pentru companii. Prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici din UE au scăzut cu 5,4% față de anul precedent, ajungând la aproximativ 0,18 euro pe kWh, în timp ce prețul mediu al gazelor naturale a fost de 0,0616 euro pe kWh.
Cu toate acestea, detensionarea prețurilor nu înseamnă o revenire la condițiile de dinaintea crizei energetice izbucnite în 2022. Energia electrică rămâne semnificativ mai scumpă decât înainte de criza care a urmat invaziei ruse în Ucraina. În plus, prețurile medii la nivel european ascund diferențe mari între piețele naționale, deoarece consumatorii se confruntă cu costuri diferite în funcție de țara de reședință, puterea lor de cumpărare și expunerea lor la fluctuațiile pieței energiei.
Aceeași energie, facturi total diferite
Prețurile energiei electrice au urmat tendințe contrastante în statele membre ale UE în prima jumătate a anului 2026. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, acestea au crescut în 13 țări, au scăzut în 11 și au rămas stabile în trei.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în România, unde prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut cu 51,9% față de anul precedent, urmată de Irlanda cu o creștere de 19,8% și Finlanda cu 18,4%. În schimb, în Danemarca prețurile au scăzut cu 31,7%, iar în Luxemburg cu 24,1%.
Diferențele au fost la fel de izbitoare în termeni absoluți. Gospodăriile irlandeze plăteau cea mai scumpă energie electrică din UE, la 0,39 euro pe kWh, urmate de Germania și Belgia, cu 0,36 euro. Cea mai ieftină energie electrică a fost înregistrată în Ungaria, la doar 0,11 euro pe kWh, urmată de Malta și Bulgaria la 0,13 euro.
Cu toate acestea, prețurile nominale nu indică neapărat în ce țări energia este de fapt mai accesibilă. Ajustarea prețurilor în funcție de puterea de cumpărare duce la un clasament diferit, plasând România, Polonia și Cehia printre țările în care gospodăriile se confruntă cu cea mai mare povară relativă. Acest indicator ia în considerare diferențele de niveluri ale prețurilor între țări și oferă o imagine mai semnificativă a modului în care facturile la energie împovărează bugetele gospodăriilor.
Piața gazelor
Piața gazelor prezintă o imagine oarecum diferită. Prețurile au scăzut de la an la an în 12 state membre, în timp ce au crescut în șapte. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bulgaria, Grecia și Spania. Dimpotrivă, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în România, Croația și Slovacia.
Suedia a avut cel mai mare preț nominal la gaze pentru gospodării, de 0,22 euro pe kWh, urmată de Olanda cu 0,16 euro, și Franța și Portugalia cu 0,13 euro. În schimb, Ungaria a înregistrat cel mai mic preț nominal, de doar 0,03 euro pe kWh, urmată de Croația cu 0,05 euro și de România și Slovacia cu 0,06 euro.
Când prețurile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare, Suedia rămâne cea mai scumpă țară, urmată de Portugalia și Olanda. Cele mai mici costuri relative sunt înregistrate în Ungaria, Luxemburg și Croația.
Retragerea măsurilor de sprijin schimbă situația
Aceste diferențe nu se explică exclusiv prin prețurile angro ale energiei. Intervențiile guvernamentale au jucat un rol decisiv în stabilirea facturilor finale, iar retragerea treptată a măsurilor extraordinare de sprijin se reflectă din ce în ce mai mult pe piețele naționale.
În timpul crizei energetice, guvernele au introdus plafonări de prețuri, reduceri de impozite și subvenții pentru a proteja gospodăriile și companiile de creșterea exagerată a costurilor energiei. Pe măsură ce condițiile pieței s-au îmbunătățit, multe dintre aceste măsuri au fost retrase treptat, lăsând consumatorii mai expuși fluctuațiilor pieței angro.
România a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică pentru gospodării și companii în iunie 2025, în timp ce Polonia a pus punct unei măsuri similare pentru gospodării la sfârșitul aceluiași an. Drept urmare, consumatorii din ambele țări s-au confruntat cu o expunere mai mare la prețurile pieței în prima jumătate a anului 2026.
Alte guverne au menținut măsuri de sprijin punctuale. Olanda, de exemplu, a continuat să ofere o rambursare anuală a taxei pe energie, în timp ce Letonia și Portugalia au menținut forme de sprijin pentru anumite categorii de consumatori.
În același timp, taxele și alte impuneri reprezintă acum o parte mai mare din facturile finale. În prima jumătate a anului 2026, acestea au reprezentat 28,4% din prețul energiei electrice și 32,1% din prețul gazelor pentru gospodării. În timpul crizei energetice, guvernele au redus aceste taxe pentru a oferi ajutor consumatorilor. Reintroducerea lor treptată explică parțial de ce scăderea prețurilor angro nu s-a tradus printr-o reducere corespunzătoare a facturilor.
Sursele regenerabile de energie limitează impactul volatilității prețului gazelor
Mixul energetic al fiecărei țări este un alt factor important care explică diferențele mari în ceea ce privește prețurile la curentul electric în Europa. Deși utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie nu garantează automat o energie electrică mai ieftină, o pondere mai mare a energiei eoliene și solare poate limita impactul fluctuațiilor prețurilor combustibililor fosili asupra pieței angro a energiei electrice.
Conform estimărilor Agenției Europene de Mediu (EEA), volatilitatea prețurilor gazelor a adăugat aproximativ 13 miliarde de euro la costurile angro ale energiei electrice în UE în primele 16 săptămâni ale anului 2026. În schimb, producerea de energie electrică din surse regenerabile a economisit aproximativ 29 de miliarde de euro, conform aceluiași model.
Sursele regenerabile au reprezentat 44% din producția de energie electrică în UE în această perioadă. Cu toate acestea, contribuția lor la reducerea dependenței de gaze a variat semnificativ între țări. Centralele de gaz au stabilit prețul angro al energiei electrice în 66% din cazuri în Italia și în 55% în Cehia. În Spania, cifra a fost de doar 9%.
Aceste estimări sunt pentru piețele angro de energie electrică, nu pentru economii directe pentru gospodării. Cu toate acestea, ele evidențiază modul în care mixul energetic poate afecta vulnerabilitatea unei țări la fluctuațiile prețurilor combustibililor fosili. Țările cu o pondere mare de surse regenerabile au potențialul, în condiții favorabile, de a limita orele în care centralele de gaze scumpe stabilesc prețul energiei electrice.
O detensionare fragilă
Reducerile de prețuri înregistrate în prima jumătate a anului 2026 nu au adus o stabilitate durabilă pe piețele energetice europene. Evoluțiile ulterioare de pe piața energetică internațională au arătat cât de repede tensiunile geopolitice pot perturba echilibrele de aprovizionare.
Potrivit Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei din UE (ACER), conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat între 18 și 33 de miliarde de euro la factura importurilor de gaze în Europa. Întreruperile aprovizionării cu gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar prin Strâmtoarea Ormuz au intensificat, de asemenea, concurența dintre Europa și Asia pentru găsirea de surse alternative.
Momentul din an în care ne aflăm creează provocări suplimentare. La 1 noiembrie, instalațiile de stocare a gazelor naturale din Europa erau pline în proporție de 74,62%, sub media pe nouă ani. Prin urmare, Europa intră în sezonul de iarnă cu rezerve relativ limitate, concurând în același timp pentru aprovizionare pe o piață globală din ce în ce mai incertă.
Pentru gospodării și companii, impactul nu se limitează la prețul gazelor naturale. Acest combustibil continuă să aibă un impact semnificativ asupra costului generării de energie electrică. Prin urmare, noile întreruperi ale aprovizionării se pot transfera treptat asupra prețurilor energiei electrice, chiar și în țările cu o pondere semnificativă a surselor regenerabile de energie în mixul lor energetic.
Cele mai recente date din domeniul energiei dezvăluie, așadar, o realitate complexă: gaze naturale mai ieftine nu înseamnă automat energie electrică mai ieftină, iar prețuri medii mai mici nu înseamnă neapărat că energia devine accesibilă pentru toți. Mixul energetic, politicile guvernamentale, impozitarea și puterea de cumpărare, toate acestea stabilesc costul final pentru consumatori.