UPDATE ora 22:05 – Adrian Țuțuianu respinge acuzațiile PNL privind modificarea legislației partidelor
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a respins vineri, la Digi24, acuzațiile potrivit cărora proiectul de modificare a legislației partidelor politice ar urmări blocarea unei eventuale alianțe electorale între PNL și USR în 2028. Șeful AEP a susținut că propunerile au fost discutate cu formațiunile politice încă din august și că obiectivul instituției este simplificarea procedurilor.
Întrebat despre acuzațiile formulate de PNL, Țuțuianu a răspuns: „Este o prostie pe care o vehiculează în spațiul public oameni politici care nu vor să vadă realitatea. Cu privire la înregistrarea partidurilor politice, s-a pronunțat și Ministerul Justiției în anul 2024 și CSM-ul. Atunci nu a denunțat pe nimeni această chestiune iar distinsul coleg de la Partidul Național Liberal n-a observat, sau se face că n-a observat, elementul esențial.”
Președintele AEP a precizat că au existat consultări cu partidele parlamentare și neparlamentare, dar a recunoscut că acestea nu s-au desfășurat la nivelul conducerilor formațiunilor. El a menționat că Mihai Voicu a participat din partea PNL la o întâlnire organizată în august.
Referitor la propunerea ca înregistrarea partidelor să fie realizată de AEP, în locul procedurii actuale din instanță, Țuțuianu a invocat existența unor modele similare în alte state și a insistat că instituția urmărește simplificarea formalităților.
Întrebat dacă proiectul va fi preluat de Guvern, șeful AEP a declarat: „Nu știu dacă o preia cineva. (…) Îl voi trimite de asemenea la Guvern și este pregătit un proiect de lege privind organizarea autorității electorale permanente.”
Numărul necesar de membrii comparativ cu alte state
Țuțuianu a explicat și propunerea de creștere de la trei la o sută a numărului minim de membri fondatori necesari înființării unui partid politic, susținând că instituția a analizat legislația altor state.
„Numărul minim de membri, de exemplu, în Cipru pentru înființarea unui partid este de 100. Am luat cel mai mică cifră dintre statele din Uniunea Europeană, unde se cere un număr”, a spus președintele AEP.
Acesta a oferit și alte exemple: „În Germania, sistemul este altfel. Îți cere 10.000 de susținători ca să poți să candidezi. Dacă discutăm, de exemplu, de Croația, este nevoie de 300 de membri.”
În privința denumirilor partidelor, Țuțuianu a argumentat că acestea trebuie să fie suficient de diferite pentru a nu induce alegătorii în eroare.
„Dacă discutăm despre asociații și fundații sau partide, trebuie să existe elementul de distinctivitate, unde o denumire nu trebuie să fie de natură să creeze confuzie.”
Știrea inițială:
Reacția vine Partidul Național Liberal a transmis vineri un comunicat de presă prin care a anunțat că nu susține modificarea Legii partidelor politice.
AEP respinge acuzațiile politice și cere implicarea PNL
Într-un comunicat de presă, Autoritatea Electorală Permanentă susține că activitatea instituției trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide și reafirmă caracterul său autonom și apolitic.
„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituție autonomă, independentă și apolitică, care își exercită atribuțiile cu imparțialitate, în interesul democrației și al corectitudinii procesului electoral. Respingem categoric încercarea de a transforma AEP într-o țintă a disputelor politice dintre partide”, se arată în comunicat.
Instituția susține că necesitatea restructurării sale a fost deja analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului.
„Reforma instituției nu poate fi susținută doar declarativ și, în același timp, blocată procedural. Facem apel la reprezentanții PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume această responsabilitate și să contribuie activ la dezbaterea și adoptarea proiectului”, transmite AEP.
Cinci proiecte legislative pentru schimbarea sistemului electoral
Potrivit instituției, în ultimele nouă luni au fost elaborate cinci inițiative legislative care urmăresc modernizarea cadrului electoral din România.
Acestea vizează aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice și vizarea publicului-țintă, transpunerea directivelor europene referitoare la participarea cetățenilor UE la alegerile europarlamentare și locale, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea AEP și modificarea legislației privind partidele politice.
Propunerile au fost discutate cu reprezentanți ai partidelor parlamentare și neparlamentare, ai societății civile și ai mediului universitar.
În paralel, proiectul privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, iar AEP pregătește documentația necesară unui viitor Cod electoral.
Regulamentul de funcționare a AEP, neaprobat de Parlament
Autoritatea Electorală Permanentă atrage atenția că Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat nici până în prezent.
Instituția consideră nefondate acuzațiile potrivit cărora inițiativele legislative ar urmări favorizarea unei formațiuni politice.
„Prin urmare, acuzația că aceste demersuri ar servi interesele unui partid este nefondată și reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare. Rapoartele de activitate ale AEP pentru 2024 și 2025 documentează problemele reale ale sistemului electoral. Reforma nu este despre vreun partid politic, este despre funcționarea corectă a democrației.”
AEP susține că schimbările propuse urmăresc eliminarea disfuncționalităților legislative, creșterea transparenței și consolidarea mecanismelor de control și responsabilitate în procesul electoral.
„Reamintim că AEP se află sub autoritatea Parlamentului, iar autonomia sa trebuie respectată și protejată sub toate aspectele, inclusiv în declarațiile publice”, se mai arată în comunicatul instituției.