„Am avut o convorbire cu Ilija Srdanović, liderul Listei Studenților din Serbia”, a scris pe X președintele francez Emmanuel Macron, potrivit Euronews. Macron este doar ultimul lider european care l-a sunat după alegerile din 25 octombrie.
Lista Studenților, născută din mișcarea de protest, a câștigat 140 din cele 250 de locuri în Parlament. Rezultatul îi permite să formeze singură guvernul și pune capăt dominației de 14 ani a Partidului Progresist Sârb (SNS) al lui Aleksandar Vučić.
Președintele Consiliului European, António Costa, premierul croat Andrej Plenković, premierul ungar Péter Magyar și comisarul pentru extindere Marta Kos s-au grăbit să felicite noua forță politică. Aproape toți l-au sunat pe Srdanović.
Și președintele Nicușor Dan a felicitat Lista Studenților, pe 26 octombrie. „Uniți prin comunitățile noastre și printr-o prietenie de lungă durată de-a lungul Dunării, România și Serbia pot construi un parteneriat și mai puternic”, a scris el pe X.
Profesorul devenit simbolul protestelor
Până acum doi ani, Srdanović, în vârstă de 56 de ani, era un profesor puțin cunoscut. Născut la Novi Sad și crescut la Vrbas, lucrează din 1997 la Institutul pentru Boli Cardiovasculare din Voivodina și predă la Facultatea de Medicină din Novi Sad.
A devenit una dintre figurile protestelor studențești de după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, care a ucis 16 oameni pe 1 noiembrie 2024. L-a criticat dur pe Vučić pentru violențele poliției împotriva protestatarilor și pentru amestecul în autonomia universităților. În septembrie, a fost desemnat să conducă lista celor 250 de candidați.
UE da, sancțiuni împotriva Rusiei nu
Srdanović a reafirmat angajamentul mișcării pentru aderarea la UE, lupta împotriva corupției, independența justiției și libertatea presei. „Rămânem angajați în integrarea europeană”, a declarat el pentru Radio Europa Liberă.
Politica externă a Serbiei nu se va schimba însă radical. Cel mai sensibil punct pentru Bruxelles rămâne refuzul de a se alinia la sancțiunile UE împotriva Rusiei, pentru că mulți sârbi își amintesc cât au suferit din cauza sancțiunilor occidentale din epoca Milošević. În privința Kosovo, Srdanović spune că dialogul cu Priștina trebuie să continue, dar nu exclude revizuirea acordurilor încheiate până acum.
Va fi premier?
Mișcarea a avut doi ani o conducere colegială, fără un lider clar, iar componența guvernului va fi votată de deputații aleși. Srdanović nu a făcut parte nici din delegația de patru persoane care s-a întâlnit luni, la Bruxelles, cu comisarul Marta Kos.
Alte nume vehiculate pentru funcția de premier sunt Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, și profesorul Radomir Saičić. Srdanović a spus că ar accepta o nominalizare, dar a precizat că lista nu are un lider unic, iar candidații vor fi aleși colectiv.