Aceste date sunt cuprinse în ediția din octombrie a raportului FMI „Perspectivele economiei mondiale” pentru anul 2026.
În Sudan se prognozează cea mai ridicată rată a șomajului dintre toate țările incluse în setul de date — 59,5%, ceea ce reflectă consecințele economice devastatoare ale conflictului prelungit. Urmează Africa de Sud, cu un indicator de 33,2%, unde problemele structurale persistente au lăsat milioane de oameni fără loc de muncă.
Un nivel ridicat al șomajului se observă și în țările mai prospere. În Europa, o serie de state se confruntă cu rate ridicate ale șomajului, în ciuda nivelului de dezvoltare al economiilor lor.
Pe piețele muncii din Europa se observă unele dintre cele mai marcante contraste dintre țările cu economii dezvoltate. Rata șomajului prognozată în Finlanda este de 10,2% — aceasta fiind de peste trei ori mai mare decât cea din Polonia (3,2%); în același timp, cererea internă slabă și recesiunea prelungită din sectorul construcțiilor frânează angajarea de noi angajați.
Între timp, în Franța, rata șomajului prognozată ajunge la 8,4% — depășind cu mai mult de două ori indicatorul Germaniei (4,0%), în ciuda slăbiciunii persistente a sectorului manufacturier german.
În România, rata șomajului se situează la media europeană – 6,5%. În Ucraina, aceasta este semnificativ mai ridicată și egală cu cea din Finlanda – 10,2%. Desigur, principala cauză a acestei situații este războiul.
Rata șomajului – un indicator politic
Pe fondul celor menționate mai sus, este greu de crezut că în Moldova doar 3,8% din populație este șomeră. Nu, nu există nicio îndoială că marea majoritate a populației lucrează. Însă există îndoieli cu privire la legalitatea muncii lor.
Conform datelor Biroului Național de Statistică pentru perioadele anterioare (anul 2024), numărul total al persoanelor care lucrau ilegal, fără contract de muncă, era estimat la aproximativ 40.000 de persoane.
De la începutul anului 2026, inspecția muncii a identificat 10.140 de persoane care lucrau fără a fi înregistrate oficial (dintre aceștia, 6 722 de lucrători au fost ulterior legalizați). Cel mai adesea, încălcările sunt constatate în agricultură și în construcții.
Adică Biroul Național de Statistică (pe datele căruia se bazează FMI), în calculele sale privind șomajul, include într-un fel și lucrătorii angajați ilegal. Întrebarea este doar: cum îi contabilizează?
Cu toate acestea, în raportul FMI, Moldova, cu o rată a șomajului de 3,8%, se prezintă bine chiar și în comparație cu Germania.
O altă abordare
Conform estimărilor demografice pentru anul 2026, populația în vârstă de muncă din Moldova numără aproximativ 1 875 586 de persoane, ceea ce reprezintă circa 63,34% din totalul populației țării. Dacă ne bazăm pe aceste cifre, rata de șomaj de 3,8% corespunde unui număr de 71 272 de persoane.
Cu toate acestea, în studiul „Sprijinirea reformei pieței muncii”, finanțat de Fundația „Soros-Moldova”, realizat în perioada noiembrie 2024 – octombrie 2026 și publicat pe 29 octombrie, se pot regăsi cifre cu totul diferite.
Conform acestui studiu, Republica Moldova își propune să crească rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de la 55% în 2025 la 60,9% până în 2030, ceea ce va însemna aproximativ 79 000 de persoane angajate în plus. Acest obiectiv face parte din proiectul Programului Național de Ocupare a Forței de Muncă pentru perioada 2027–2030.
Adică această cifră depășește deja numărul total al șomerilor înregistrați în statistică și utilizați de FMI în calculele sale.
Programul vizează includerea a 80 000 de persoane inactive și reducerea ponderii tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu lucrează și nu urmează studii (NEET) la 14% până în 2030. Includerea nu înseamnă angajare.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune sprijinirea a 1.000 de microîntreprinderi rurale și crearea a cel puțin 2.000 de noi locuri de muncă, ceea ce reprezintă un obiectiv distinct de creșterea generală prevăzută a ocupării forței de muncă.
Conform datelor studiului, în primele opt luni ale anului 2026, 1 751 de persoane au urmat cursuri finanțate prin vouchere, comparativ cu 700 în întregul an 2025. Nu există date privind absolvenții sau angajarea ulterioară a acestora.
Cercetătorii afirmă că, în 2026, alocările pentru formarea șomerilor au crescut de cinci ori față de 2025.
Programul se află în faza de finalizare. Atingerea obiectivelor depinde de aprobare, finanțare și implementare, nu doar de formularea indicatorilor.
Analiza utilizată pentru program arată un nivel scăzut de participare pe piața muncii, în ciuda unei rate relativ scăzute a șomajului. Consiliul Economic din cadrul Cabinetului indică, într-adevăr, o rată a șomajului de 3,8 % în anul 2025, dar rata de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani este de doar 55 %. În țările UE, aceasta se ridică la 76,1 %.
Care este cauza acestor indicatori atât de diferiți?
Economistul Viaceslav Ioniță a explicat, în felul său, de ce Moldova are cea mai scăzută rată a șomajului din Europa.
„Să începem cu întrebarea: ce înseamnă «șomer»? Este o persoană care și-a pierdut locul de muncă, o caută în mod activ și, ne găsind unul, apelează la ajutorul autorităților. Când își pierde locul de muncă, omul nu se ocupă cu prostii, ci își ia bagajele și pleacă în străinătate. Rata scăzută a șomajului și reducerea șomajului în condițiile crizei arată, de fapt, drama noastră – faptul că oamenii pleacă”, a remarcat expertul.
Analiștii care au elaborat studiul pentru Fundația Soros au o altă părere. „Rata șomajului și rata ocupării forței de muncă se bazează pe criterii diferite. Primul se referă la șomeri care fac parte din forța de muncă, iar al doilea raportează numărul persoanelor angajate la populația din grupa de vârstă respectivă. O persoană fără loc de muncă nu este automat șomeră în sens statistic: dacă nu își caută activ un loc de muncă sau nu este pregătită să lucreze, ea poate fi exclusă din forța de muncă”, afirmă cercetătorii.
Consiliul Economic din cadrul Primului Ministru confirmă estimarea a aproximativ 79 000 de persoane angajate suplimentare și rotunjește indicatorul țintă la 61%. Estimarea descrie rezultatul posibil al atingerii indicatorului țintă, nu un program de finanțare directă a 79 000 de locuri de muncă.
Adică, pe baza acestor date, se poate presupune că nivelul real al șomajului în Moldova este de cel puțin două ori mai mare decât cel oficial. Și, din nou, se pune întrebarea cu privire la modul în care statisticile iau în calcul lucrătorii ilegali: câți sunt, de fapt, și care este ponderea pieței negre a muncii în ansamblu?
În lipsa acestor date, elaborarea unor programe nu are prea mare sens. Cel mai probabil, piața muncii necesită o abordare serioasă. Mai ales având în vedere că datele prezentate de Consiliul Economic indică, de asemenea, o reducere a populației active cu peste 25% în perioada 2014-2024, ceea ce confirmă teoria lui Ioniță. Iar peste 34% dintre angajați (sau o treime din total) sunt angajați în profesii care nu corespund nivelului lor de studii. În același timp, aproximativ 23% dintre companii semnalează lipsa personalului calificat ca fiind o problemă serioasă.
The post Câți șomeri sunt de fapt în Moldova appeared first on LOGOPRESS.