Dacă ai crezut până acum că la 25 de ani creierul este complet dezvoltat și ar trebui să ai deja toate lucrurile puse la punct, cercetătorii au o veste interesantă. Un nou studiu realizat de Universitatea Cambridge sugerează că creierul uman continuă să treacă printr-o etapă de dezvoltare asociată adolescenței până în jurul vârstei de 32 de ani. Iar schimbările nu se opresc aici, relatează Vogue.
Multă vreme, am auzit că la 25 de ani devenim, în sfârșit, adulți în adevăratul sens al cuvântului. Nu doar din punct de vedere legal, ci și biologic, pentru că aceasta ar fi vârsta la care creierul nostru ajunge la maturitate.
Explicația era legată de cortexul prefrontal, regiunea creierului responsabilă, printre altele, de luarea deciziilor și controlul impulsurilor.
Ideea că această zonă nu se dezvoltă complet până la 25 de ani a devenit extrem de populară, mai ales pe rețelele sociale, unde a fost folosită pentru a explica aproape orice decizie neinspirată luată la începutul vieții adulte.
Doar că lucrurile nu sunt chiar atât de simple.
De fapt, teoria potrivit căreia creierul se maturizează complet la 25 de ani este un mit repetat atât de des încât a ajuns să fie considerat un adevăr științific.
Confuzia ar proveni, cel mai probabil, dintr-un studiu mai vechi în care cercetătorii analizaseră imagini ale creierului unor persoane cu vârste de până la 25 de ani. Acest lucru nu însemna însă că dezvoltarea cerebrală se oprește automat la această vârstă.
Un nou studiu sugerează acum că procesul este mult mai complex și că unele dintre cele mai importante schimbări ale creierului au loc chiar după împlinirea vârstei de 30 de ani.
Creierul rămâne într-o etapă de dezvoltare asociată adolescenței până la aproximativ 32 de ani
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au analizat imagini cerebrale provenite de la aproximativ 4.000 de persoane, cu vârste cuprinse între naștere și 90 de ani.
Studiul, publicat în revista științifică Nature Communications, a identificat cinci etape majore ale organizării structurale a creierului de-a lungul vieții.
Aceste etape sunt delimitate de patru momente importante în care conexiunile neuronale trec prin reorganizări semnificative.
Potrivit cercetătorilor, prima etapă, asociată copilăriei, începe la naștere și durează până în jurul vârstei de nouă ani.
Ulterior, creierul intră într-o etapă pe care oamenii de știință o descriu drept „adolescentină”, caracterizată prin transformări importante ale modului în care sunt organizate conexiunile neuronale.
Surpriza este că această perioadă nu se încheie la 18, 21 sau 25 de ani, ci continuă, în medie, până în jurul vârstei de 32 de ani.
Cu alte cuvinte, din perspectiva arhitecturii cerebrale analizate în studiu, creierul continuă să prezinte caracteristici ale acestei etape de dezvoltare mult mai mult timp decât s-a presupus anterior.
Asta nu înseamnă, desigur, că o persoană de 30 de ani este adolescentă în sens psihologic sau social, ci că anumite procese de reorganizare cerebrală continuă până la începutul celui de-al patrulea deceniu de viață.
Cele cinci etape prin care trece creierul uman
Cercetarea arată că dezvoltarea creierului nu urmează un proces liniar, ci este marcată de perioade distincte, fiecare cu propriile caracteristici.
Oamenii de știință au identificat cinci etape principale:
- Copilăria, de la naștere până la aproximativ 9 ani. Este perioada în care creierul trece prin transformări importante și își reorganizează conexiunile pe măsură ce copilul crește și învață.
- Etapa adolescentină, între aproximativ 9 și 32 de ani. În această perioadă continuă schimbările majore ale arhitecturii neuronale, până la atingerea unui nou punct de tranziție.
- Etapa adultă, între aproximativ 32 și 66 de ani. Organizarea conexiunilor cerebrale devine relativ mai stabilă. Aceasta este și cea mai lungă etapă identificată de cercetători, întinzându-se pe mai bine de trei decenii.
- Îmbătrânirea timpurie, între aproximativ 66 și 83 de ani. Încep să apară noi modificări ale arhitecturii cerebrale, asociate procesului de îmbătrânire.
- Îmbătrânirea târzie, după aproximativ 83 de ani. Creierul intră într-o altă etapă distinctă de reorganizare structurală.
Aceste vârste reprezintă repere statistice identificate la nivelul populației studiate, nu praguri fixe pe care fiecare persoană le atinge în aceeași zi sau în același an.
Fred Lewsey, de la Universitatea Cambridge, explică faptul că începutul celui de-al patrulea deceniu de viață marchează o schimbare importantă.
„La începutul vârstei de 30 de ani, conexiunile neuronale ale creierului trec într-un mod de organizare specific maturității”, arată acesta.
Etapa adultă este cea mai lungă dintre cele cinci perioade identificate și durează peste 30 de ani.
De ce este importantă această descoperire
Studiul este considerat important deoarece oferă o perspectivă mai amplă asupra modului în care se modifică structura creierului pe parcursul întregii vieți.
Alexa Mousley, cercetătoare Gates Cambridge și coordonatoarea studiului, explică faptul că analiza reprezintă un pas important în înțelegerea dezvoltării cerebrale.
„Acesta este primul studiu care identifică etapele majore ale organizării conexiunilor cerebrale de-a lungul vieții umane”, a declarat aceasta.
Potrivit cercetătoarei, rezultatele ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine capacitățile și vulnerabilitățile creierului la diferite vârste.
„Aceste etape oferă un context important pentru a înțelege la ce ar putea fi creierul nostru mai performant sau mai vulnerabil în diferite perioade ale vieții.”
Descoperirea poate contribui și la o perspectivă mai nuanțată asupra dezvoltării umane, arătând că maturizarea cerebrală nu se încheie brusc la o anumită vârstă.
Ce se întâmplă cu creierul după 32 de ani
Dacă te apropii de 30 de ani și sperai că, odată cu împlinirea vârstei de 32 de ani, vei deveni brusc mai înțelept, mai organizat și mai bun la luarea deciziilor, lucrurile nu funcționează chiar așa.
Studiul nu sugerează că inteligența crește spectaculos la această vârstă și nici că toate problemele legate de impulsivitate sau de luarea deciziilor dispar.
Mai degrabă, cercetătorii au observat că arhitectura creierului intră într-o perioadă de relativă stabilitate.
Aceasta durează aproximativ trei decenii, până în jurul vârstei de 66 de ani, când începe o nouă etapă de reorganizare.
Potrivit autorilor, această perioadă de stabilitate structurală corespunde și rezultatelor altor cercetări care au identificat o relativă stabilizare a anumitor aspecte ale inteligenței și personalității la vârsta adultă.
Asta nu înseamnă că după 32 de ani nu mai putem învăța, evolua sau schimba felul în care gândim.
Creierul își păstrează capacitatea de adaptare pe tot parcursul vieții, însă tiparele generale ale conexiunilor neuronale devin mai stabile.
Într-un fel, această descoperire ar putea explica și de ce, pe măsură ce înaintăm în vârstă, unele obiceiuri și convingeri devin mai greu de schimbat.
Deși, probabil, niciun studiu nu va reuși să explice pe deplin de ce este atât de dificil să îți convingi părinții să își schimbe părerea după ce au luat deja o decizie.
Așadar, devenim adulți abia la 32 de ani?
Nu chiar. Cel puțin, nu în sensul obișnuit al cuvântului.
Maturitatea nu este determinată exclusiv de structura creierului, ci și de experiențele personale, mediul în care trăim, responsabilitățile pe care ni le asumăm și dezvoltarea emoțională.
O persoană poate fi matură și responsabilă cu mult înainte de 32 de ani, la fel cum împlinirea acestei vârste nu garantează automat că cineva va lua întotdeauna cele mai bune decizii.
Ceea ce arată cercetarea este că dezvoltarea creierului este un proces mult mai lung și mai complex decât se credea.
Iar dacă până acum 25 de ani erau considerați un fel de termen-limită pentru maturizarea cerebrală, noile descoperiri sugerează că transformările structurale importante continuă și după această vârstă.
Așa că, dacă ai 28 sau 30 de ani și încă simți că nu ai toate lucrurile puse la punct, poate că nu ar trebui să te grăbești să tragi concluzii despre cât de adult ești.
Până la urmă, nici creierul nu urmează un calendar atât de strict pe cât ne-am imaginat.