Adevărul performanței trebuie să pătrundă în cultură, dar, în același timp, acest domeniu trebuie să fie caracterizat și de diversitate. De aceea, intenția este de a elimina politicul și de a pune accentul pe expertiză în luarea deciziilor în loc de apartenența politică, a declarat secretarul ungar de stat responsabil cu cultura, Ervin Nagy, în cadrul unei dezbateri care a avut loc sâmbătă seara, la Cluj-Napoca, potrivit MTI citată de Rador.
Secretarul de stat a participat, alături de vicepreședintele Fondului Cultural Național (NKA) din Budapesta, Bence Mattyasovszky-Zsolnay, la discuția cu tema „Schimbare de paradigmă în relația dintre stat și cultură”, la Cluj-Napoca. În cadrul mesei rotunde desfășurate la cafeneaua Planetarium, cei doi oficiali ungari au răspuns la întrebările moderatorului Tamás Lovassy-Cseh și ale publicului, format în principal din tineri.
Ervin Nagy a explicat că accesul la cultură este un drept fundamental, de aceea se dorește ca copiii maghiari – indiferent unde s-ar naște – să aibă oportunități similare de a cunoaște cultura maghiară. În opinia sa, acest lucru necesită infrastructură și profesioniști buni, motiv pentru care doresc să „reconecteze” specialiștii la procesul decizional, în locul „confidenților politici” numiți de guvernul anterior. Dacă maghiarii vor să fie un popor cu o cultură înaltă, aparținând Europei, calitatea trebuie să fie decisivă, nu apartenența politică, a subliniat Ervin Nagy, care a adăugat: Sistemul de finanțare, până acum unilateral, trebuie pus la dispoziția tuturor, dar, pe lângă aceasta, trebuie abordate și provocările moderne și trebuie elaborate strategii pentru a le aborda.
La întrebarea referitoare la imaginea pe care o are despre Transilvania, secretarul de stat a declarat: Bunicul său provine din Transilvania, iar ca actor și-a compensat sentimentul de lipsă legat de această regiune jucând mult în Transilvania. Transilvania oferă culturii maghiare o savoare pe care trebuie neapărat să ne bazăm, motiv pentru care recomandă fiecărui artist maghiar „să se cufunde în ea”.
De asemenea, a vorbit despre cum s-a schimbat relația sa cu maghiarii din străinătate datorită soției sale din Slovacia, actrița Alexandra Borbély. Ervin Nagy are convingerea că intelectualitatea din Transilvania și cea din Ungaria este „una și indivizibilă din punct de vedere cultural”, motiv pentru care urmărește o relație de parteneriat, de egalitate, cu actorii din domeniul cultural de peste granițele Ungariei. Cultura trebuie să fie o unitate organică, iar susținerea teatrului independent din Cluj-Napoca trebuie să fie o parte naturală a organizării culturale, a subliniat secretarul de stat.
Experiența transilvăneană a lui Bence Mattyasovszky-Zsolnay este legată, de asemenea, de teatru; potrivit acestuia, teatrele transilvănene au adus „inovații uriașe” culturii maghiare.
Vicepreședintele NKA a spus despre moștenirea guvernului anterior: nu a existat nicio diferență între politica de sprijin pentru maghiarii de dincolo de granițele Ungariei și cea din Ungaria, ambele fiind caracterizate de metoda „hrănirii din palmă”.
După cum s-a menționat, scopul vizitei lor este de a afla „din prima mână” despre situația din Transilvania. S-a constatat că multe microcomunități și spații culturale critice sau independente s-au confruntat cu mari dificultăți și au acumulat decalaje semnificative în ultima perioadă, iar revitalizarea lor este necesară. Potrivit lui Ervin Nagy, în politica culturală maghiară trebuie ajutată afirmarea, trebuie sprijinită în primul rând ascensiunea tinerilor.
Bence Mattyasovszky-Zsolnay a numit foarte important dialogul direct dintre formatorii culturali și finanțatori. Adresându-se în special actorilor culturali de dincolo de granițele Ungariei, el a subliniat: nimeni nu trebuie să se teamă că vor fi disponibili mai puțini bani pentru proiecte culturale reale, doar distribuirea banilor va fi mai echitabilă și bazată pe performanță.
Majoritatea apelurilor de proiecte nu fac diferența între aplicanții din Ungaria și cei de peste granițele țării, acestea fiind la nivelul Bazinului Carpatic. Scopul este de a se asigura că un tânăr artist din Cluj-Napoca are aceleași șanse de a aplica ca și cel din Budapesta, au subliniat cei doi oficiali din Ungaria, care au menționat: Deciziile privind proiectele câștigătoare sunt luate de colegii profesionale din care fac parte și membri din afara granițelor, deoarece, dacă vorbim despre o cultură maghiară unitară, atunci și creatorii din diaspora trebuie să fie incluși în procesul de evaluare.
Invitații au vorbit și despre existența unei „stigmate NKA” care trebuie eliminată cât mai curând posibil. Actorii implicați în activități culturale autentice reclamă faptul că sunt dezavantajați de sprijin. Factorii de decizie au subliniat că nu toate ajutoarele au fost motivate politic.
În ceea ce privește verificarea beneficiarilor, au explicat: aceasta nu este efectuată de o „comisie punitivă”, ci de un organism profesional, așa că „nu ar trebui să ne temem de ea, ci mai degrabă să ne bucurăm că deciziile sunt luate pe baza unor criterii profesionale”. S-a menționat, de asemenea, că vor primi înapoi 1,3 miliarde de forinți, „care vor fi cheltuiți efectiv pentru cultură”.
Ervin Nagy a afirmat că guvernul anterior a comis „crime culturale” prin pomparea unor sume mari de bani în cultură, dar a ratat o mulțime de oportunități. Printre deficiențe a menționat lipsa traducerilor, motiv pentru care literatura maghiară nu este prezentă în Europa, „în timp ce avem doi laureați ai Premiului Nobel pentru literatură”.
Răspunzând la o întrebare, secretarul de stat a abordat și subiectul privind relațiile culturale româno-ungare. „Aceste punți au fost incendiate, dar le vom reconstrui”, a afirmat Ervin Nagy, care a considerat că diplomația culturală ar putea juca un rol major în acest sens și a subliniat că așteaptă o activitate mai mare din partea Institutelor Liszt în acest domeniu. (MTI – 8 noiembrie)
Traducerea Rador: Rozália Găniulescu