Comisia Europeană intenționează să interzică în mod explicit zece practici manipulative de design folosite de site-uri și aplicații, de la afirmații false potrivit cărora stocurile sunt pe cale să se epuizeze până la opțiuni suplimentare bifate în prealabil și ferestre pop-up insistente, potrivit unui proiect al Actului privind echitatea digitală consultat de Euronews.
Propunerea, care urmează să fie prezentată miercuri, ar interzice, de asemenea, cutiile cu recompense aleatorii (loot boxes) și mecanismele de tip „plătești ca să câștigi” (pay-to-win) pentru copii în jocurile video, ar impune existența unui buton „reziliază contractul aici” pentru abonamentele online și ar permite Comisiei să amendeze companiile cu până la 6% din cifra de afaceri globală.
Evaluarea de impact a Comisiei estimează că normele ar scuti consumatorii de pierderi financiare în valoare de 88,4 miliarde de euro în perioada 2025-2035. Dacă este inclus și timpul pierdut din cauza practicilor neloiale, beneficiul anual este estimat la 13,7 miliarde de euro, în comparație cu costurile recurente pentru companii, de 678 de milioane de euro pe an, după luarea în calcul a suprapunerilor dintre măsuri.
Proiectul ar înlocui Directiva UE privind practicile comerciale neloiale din 2005 cu un regulament care s-ar aplica direct în toate cele 27 de state membre.
Zece practici online care ar urma să fie interzise
În centrul textului se află o nouă listă de „modele înșelătoare” (dark patterns) considerate neloiale în orice circumstanțe, ceea ce înseamnă că autoritățile nu ar mai trebui să demonstreze prejudiciul de la caz la caz. Lista include:
– îngreunarea în mod disproporționat a anulării unui abonament în comparație cu înscrierea
– ascunderea prețurilor sau a condițiilor privind reînnoirea automată
– sugerarea în mod fals că nu există alternative
– afirmații false sau necalificate privind disponibilitatea ori popularitatea unui produs
– avertismente repetate privind stocurile limitate pe parcursul procesului de finalizare a comenzii
– opțiuni preselectate care adaugă produse sau cantități suplimentare
– prezentarea refuzului ca fiind alegerea greșită
– presarea repetată a consumatorilor pentru a-și schimba o alegere deja făcută
– utilizarea unor negații duble care creează confuzie
– notificări false care sugerează că cineva a contactat utilizatorul
Comisia ar putea adăuga noi practici pe listă fără a fi nevoie să revină în fața legiuitorilor.
Proiectul interzice, de asemenea, creșterea treptată a prețului (drip pricing), prin care taxele inevitabile sunt afișate abia în etapa finalizării comenzii. Sunt interzise și reducerile de tipul „a fost/acum”, calculate în raport cu prețul recomandat de producător, în locul unui preț real practicat de un concurent, precum și afirmațiile înșelătoare făcute de comercianții care vând produse fără să le dețină în stoc (dropshippers).
Restricții pentru jocurile video și publicitatea adresată minorilor
Copiii beneficiază de o atenție specială. Cutiile cu recompense aleatorii contra cost și mecanismele de tip „plătești ca să câștigi” ar urma să fie interzise pentru minori în jocurile video. Monedele virtuale din jocuri ar trebui să afișeze valoarea lor în bani reali și să fie dezactivate în mod implicit pentru copii, cu excepția cazului în care un părinte își dă acordul.
Publicitatea bazată pe profilarea minorilor ar fi interzisă pentru toți comercianții, nu doar pentru marile platforme care intră deja sub incidența Actului legislativ privind serviciile digitale.
Toți utilizatorii ar avea dreptul să dezactiveze redarea automată, notificările care nu au legătură cu propria activitate, recompensele de tip serie de zile consecutive (streaks) și funcțiile chatbot care simulează relații pentru a-i menține implicați.
Perioadele de probă nu vor mai putea deveni automat abonamente plătite
Perioadele de probă gratuite nu ar mai putea fi transformate automat în abonamente plătite decât dacă utilizatorul își exprimă în mod activ acordul. Clienții ar primi, de asemenea, notificări înainte de reînnoirea automată a abonamentelor și ar avea dreptul să discute cu o persoană reală în cadrul serviciului de relații cu clienții.
Pentru prima dată în legislația UE privind protecția consumatorilor, proiectul stabilește reguli pentru agenții de cumpărături bazați pe inteligență artificială. Utilizatorii ar putea alege ce achiziții trebuie să aprobe, iar agenții ar trebui să dezvăluie recomandările sponsorizate.
Regulamentul s-ar aplica la 12 luni după intrarea sa în vigoare. Înainte de aceasta, trebuie să fie aprobat de Parlamentul European și de statele membre.
Germania se opune creării unei noi legi europene
Propunerea se confruntă deja cu rezistență din partea Berlinului. Într-un document neoficial din 14 octombrie, relatat de Agence Europe, guvernul german a susținut că directivele existente privind protecția consumatorilor ar trebui modificate, în loc să fie creată o nouă lege orizontală.
De asemenea, guvernul german a afirmat că argumentele în favoarea transformării Directivei privind practicile comerciale neloiale într-un regulament „nu au fost încă demonstrate suficient”.
Comisarul european pentru protecția consumatorilor, Michael McGrath, care coordonează acest dosar, a încercat să liniștească industria.
La un summit dedicat comerțului cu amănuntul, organizat anul trecut la Bruxelles, el a descris legea drept „o inițiativă atât în favoarea consumatorilor, cât și a companiilor”, care ar reduce sarcinile administrative.