Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni seara că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul reuniunii Eurogrup de la Bruxelles, despre finanțarea apărării, securitatea Mării Negre și infrastructura strategică a României.
Printre subiectele abordate s-au numărat și Autostrada Moldovei (A7), precum și rolul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), la care România participă ca stat fondator.
„Am participat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Eurogrup în format incluziv, dedicată finanțării apărării. Cu această ocazie, am avut un dialog cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, cu Alena Schillerová, ministrul finanțelor din Cehia și cu Giancarlo Giorgetti, ministrul economiei și finanțelor din Italia”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.
Ministrul a spus că securitatea și apărarea sunt interese comune ale tuturor statelor europene și că investițiile făcute de țările aflate în prima linie a riscurilor contribuie la protejarea întregii Europe.
În discuția cu Mark Rutte, acesta a adus în atenție securitatea Mării Negre și riscurile tot mai mari pentru navigație și comerț.
Potrivit ministrului, eforturile statelor aflate în prima linie trebuie susținute prin mecanisme de finanțare adecvate, deoarece contribuie la securitatea întregii Europe.
Autostrada Moldovei, infrastructură cu rol civil și militar
Un alt subiect important a fost mobilitatea militară, despre care Alexandru Nazare spune că este importantă pentru apărarea flancului estic. Forțele și echipamentele aliate trebuie să poată ajunge rapid în zonele în care este nevoie de ele.
Ministrul a dat exemplul Autostrăzii Moldovei (A7), pe care o consideră o infrastructură cu dublă utilizare, atât civilă, cât și militară.
„Pentru România, Autostrada Moldovei (A7) este exemplul cel mai concret de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară – axa nord–sud a flancului estic, care va lega Bucureștiul și portul Constanța de granița cu Ucraina și, prin A8, de Republica Moldova”, a explicat Nazare.
Ministrul a precizat că, în ultimul an, a fost asigurată finanțarea acestui proiect, prin trecerea autostrăzii de la componenta de împrumut la cea de fonduri nerambursabile din PNRR.
De asemenea, România a obținut prin programul SAFE 4,2 miliarde de euro pentru sectoarele strategice ale celor două autostrăzi: Pașcani–Suceava–Siret și Moțca–Iași–Ungheni.
Aceste investiții, spune el, fac parte din angajamentul asumat la summitul NATO de la Haga, prin care până la 1,5% din PIB poate fi alocat investițiilor legate de apărare și securitate, inclusiv infrastructurii.
România va găzdui la București biroul regional al Băncii pentru Apărare
Un alt subiect discutat a fost rolul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), la care România participă ca stat fondator.
Alexandru Nazare a spus că această instituție de cooperare internațională ar putea atrage bani suplimentari și investiții private pentru proiecte din domeniul apărării și securității.
„Acest organism de cooperare internațională are potențialul de a atrage resurse suplimentare și capital privat pentru investițiile în apărare și securitate. Prin negocierile purtate în ultimul an am obținut pentru România găzduirea biroului regional pentru flancul de sud al băncii, la București, ceea ce va crește relevanța țării noastre în cadrul acestei structuri”, a transmis ministrul.
El a precizat și că este foarte importantă folosirea acestei bănci ca instrument suplimentar de finanțare, dar a și încurajat evaluarea posibilităților pe care le oferă.
Nazare vrea ca firmele românești să participe la investițiile europene în apărare
Ministrul Finanțelor a povestit în postare și despre participarea companiilor românești la proiectele europene din domeniul apărării.
Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme pentru statele cu o industrie de apărare mai puțin dezvoltată este integrarea propriilor companii în lanțurile europene de producție și furnizare.
Acesta a susținut că programele precum SAFE și achizițiile comune trebuie să ofere oportunități tuturor statelor membre.
„Una dintre principalele provocări pentru statele cu o capacitate industrială de apărare mai redusă este integrarea propriilor industrii în lanțurile europene de valoare. Am susținut că instrumentele precum SAFE și achizițiile comune trebuie să faciliteze accesul industriilor din toate statele membre la aceste lanțuri de furnizori, nu doar să consolideze poziția marilor producători europeni”, a explicat ministrul.
Achizițiile comune trebuie să fie însoțite de lanțuri de aprovizionare integrate, astfel încât firmele din toate statele membre să poată participa efectiv la aceste investiții, a spus Nazare.
În ceea ce privește regulile pentru achizițiile comune, el a mai spus că este nevoie de proceduri administrative mai simple, termene și bugete flexibile, adaptate situației economice.
„Companiile românești au nevoie de oportunități de a-și moderniza producția, de a dezvolta tehnologii și de a accesa piețe noi”, a transmis acesta.
„Toate aceste obiective trebuie urmărite într-un context financiar dificil, marcat de creșterea costurilor de finanțare și de presiuni tot mai mari asupra bugetelor publice. Recalibrarea și prioritizarea cheltuielilor publice pentru a acomoda investițiile în apărare trebuie realizate fără a pierde din vedere consolidarea fiscală și presiunile sociale tot mai mari”, a punctat el.
Potrivit ministrului, „este esențial să identificăm sinergii între instrumentele europene – SAFE, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, pentru care Comisia Europeană a propus, în viitorul cadru financiar multianual, de nouă ori mai multe fonduri pentru mobilitate militară, aproximativ 15,6 miliarde de euro -, rolul important al Băncii Europene de Investiții și celelalte instituții financiare internaționale”.
El a mai explicat că dezvoltarea capacităților de apărare trebuie să țină cont de situația finanțelor publice și de obligațiile bugetare asumate.
„Din perspectiva Ministerului Finanțelor, dezvoltarea capacităților de apărare trebuie corelată cu sustenabilitatea finanțelor publice și cu obligațiile bugetare asumate. Resursele disponibile trebuie direcționate către proiecte cu valoare strategică, cu o evaluare atentă a costurilor și a beneficiilor pe termen lung”, a transmis Alexandru Nazare.