Producătorii europeni ar putea ajunge, până la sfârșitul deceniului, în situația de a renunța la competiția cu firmele chineze, dacă tendințele actuale se mențin, avertizează Jens Eskelund, președintele Camerei de Comerț a Uniunii Europene în China, scrie The Guardian.
El atrage atenția asupra riscului ca industria prelucrătoare europeană să piardă teren în fața companiilor chineze, cu efecte majore asupra locurilor de muncă și economiilor naționale.
Eskelund consideră că firmele europene care operează în China încep să privească diferit rolul acestei piețe. Dacă până acum strategia era „Fabricat în China pentru China”, tot mai multe companii iau în calcul un model de tipul „Fabricat în China pentru întreaga lume”.
În opinia sa, producătorii europeni se apropie de un moment decisiv, în care vor trebui să reevalueze dacă mai pot concura direct cu firmele chineze sau dacă trebuie să devină parte a lanțurilor de aprovizionare ale acestora.
Pe fondul înăspririi poziției Uniunii Europene față de Beijing și al creșterii deficitului comercial, Eskelund a sugerat că statele europene ar putea avea nevoie de o schimbare de strategie. În loc să trateze companiile chineze exclusiv ca pe niște concurenți, guvernele ar putea încuraja producătorii locali să participe la lanțurile de aprovizionare ale acestora.
Avertisment privind pierderile de locuri de muncă și dezindustrializarea Europei
Eskelund, care conduce și operațiunile din China ale grupului danez de transport maritim Maersk, a invocat un raport Goldman Sachs potrivit căruia creșterea exporturilor chineze ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu 0,5% până la sfârșitul deceniului, iar pe cel al Germaniei cu până la 0,9%.
„Se ridică întrebarea: dacă comerțul cu China generează o valoare negativă, de ce să mai facem comerț?”, a declarat omul de afaceri danez.
El a avertizat că, dacă schimburile comerciale ajung să genereze beneficii importante pentru o parte, dar să distrugă valoare economică pentru cealaltă, statele europene ar putea începe să pună sub semnul întrebării menținerea acestor relații.
Un scenariu extrem ar presupune dispariția unei părți importante a industriei prelucrătoare din Europa, cu pierderi masive de locuri de muncă, diminuarea veniturilor fiscale și creșterea cheltuielilor sociale. Eskelund a avertizat inclusiv asupra riscului apariției unui șomaj care să afecteze mai multe generații și a destrămării comunităților dependente de activitatea industrială.
Prezent la Bruxelles pentru o serie de întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, cărora le-a transmis preocupările companiilor europene din China, Eskelund a descris situația drept un moment de cotitură pentru Europa.
„Dacă creăm noi dependențe, în cele din urmă acest lucru ar putea duce la pierderea de către Europa a capacității de a-și determina propriul viitor”, a avertizat el, referindu-se la riscul pierderii locurilor de muncă și la efectele sociale ale declinului industrial.
Industria auto germană, afectată de concurența producătorilor chinezi
Presiunea este deja vizibilă în mai multe sectoare europene, printre care industria auto, cea chimică și cea a energiilor regenerabile. Producătorii auto germani se confruntă atât cu scăderea profiturilor pe piața chineză, cât și cu concurența tot mai puternică a mărcilor chineze pe piața europeană, inclusiv BYD, Geely și SAIC Motor.
BMW a anunțat săptămâna trecută că vânzările sale din China au scăzut cu 22% în primele nouă luni ale anului, pe fondul diminuării cererii. Compania a emis, totodată, al doilea avertisment privind profitul din acest an.
Eskelund respinge însă folosirea termenului „șocul Chinei 2.0” pentru a descrie impactul creșterii exporturilor chineze de automobile, produse chimice și componente asupra industriei europene. În opinia sa, evoluția nu ar fi trebuit să surprindă statele europene, întrucât strategia Beijingului de a reduce dependența de importuri și de a-și dezvolta propria capacitate industrială este cunoscută de mai mulți ani.
„Nu-mi place deloc termenul „China shock 2.0″, deoarece aceste evenimente nu ar trebui să constituie un șoc, întrucât totul este prevăzut în planurile lor cincinale, așa că ar trebui să poți anticipa acest lucru”, a spus el.
Eskelund a adăugat că, în ultimele trei decenii, China a urmărit în mod constant să-și reducă dependențele externe, în paralel cu diminuarea importurilor.
China vrea să înlocuiască importurile în sectoarele tehnologice strategice
Un raport recent al Centrului pentru Reformă Europeană (CER) a îndemnat Germania să-și revizuiască abordarea față de Beijing, în condițiile în care cel mai recent plan cincinal al Chinei, pentru perioada 2026-2030, pune un accent și mai mare pe autosuficiență.
Potrivit raportului, Beijingul urmărește să înlocuiască importurile în sectoarele în care încă depinde de furnizori străini. Printre domeniile prioritare se numără inteligența artificială, calculul cuantic, robotica, tehnologiile inteligente și ecologice, biofabricația, interfețele creier-computer și comunicațiile 6G.
Panourile solare, turbinele eoliene, roboții, vehiculele autonome și cipurile avansate sunt, de asemenea, incluse în strategia prin care China urmărește să-și consolideze poziția pe piețele globale.
Recomandarea lui Eskelund pentru industria europeană este să nu ignore această direcție, ci să se pregătească pentru punerea ei în aplicare. El a explicat că, odată ce Beijingul stabilește prioritățile strategice, acestea sunt transpuse în măsuri concrete la nivel regional și local, prin stimulente, facilități fiscale și subvenții.
Astfel, autoritățile de la toate nivelurile, până la administrațiile locale, primesc direcții clare privind sectoarele pe care trebuie să le dezvolte, a subliniat șeful Camerei de Comerț a UE în China.