Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, a încasat, luni, suma aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligaţiuni, cu trei tranşe cu scadenţe de 4, 8 şi 12 ani, în valoare totală de 4,5 miliarde euro, potrivit unui comunicat al instituţiei, scrie Agerpres.
„Cea de-a doua emisiune de euroobligaţiuni a României pe pieţele internaţionale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor şi a reconfirmat încrederea de care se bucură ţara noastră în urma implementării unui program ambiţios de consolidare fiscală. Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) şi împrumuturile de la instituţii financiare internaţionale, la îndeplinirea necesarului de finanţare de pe pieţele externe pentru acest an, precum şi la consolidarea rezervelor noastre în valută”, a transmis ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Finanţarea a fost structurată în trei tranşe: 1,25 miliarde euro cu maturitate de patru ani (scadenţă 2030); două miliarde euro cu maturitate de opt ani (scadenţă 2034); 1,25 miliarde euro reprezentând euroobligaţiuni verzi cu maturitate de 12 ani (scadenţă 2038).
În ciuda volatilităţii pieţei, oferta a atras un interes major, ordinele totale ale investitorilor depăşind valoarea de 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii (o suprasubscriere de peste două ori). „Acest succes a permis reducerea marjelor finale cu 20 bps pentru tranşa de patru ani şi cu 25 bps pentru cele de opt şi 12 ani faţă de cotaţiile iniţiale ale dimineţii, optimizând semnificativ primele de emisiune”, precizează MF.
După fixarea marjelor şi alocările finale din cursul serii, totalul ordinelor s-au stabilizat la şapte miliarde de euro (1,6 ori suprasubscriere).
Cuponul pentru obligaţiunile cu maturitatea de 4 ani este de 5,25%, iar randamentul de 5,256%. Pentru tranşa de 8 ani, cuponul este de 6,125%, iar randamentul de 6,222%, în timp ce obligaţiunile verzi cu scadenţa în 2038 au un cupon de 6,75% şi un randament de 6,783%.
Potrivit Ministerului Finanţelor, marjele finale au fost reduse faţă de cotaţiile indicative iniţiale cu 20 de puncte de bază pentru tranşa de 4 ani şi cu 25 de puncte de bază pentru celelalte două tranşe. Prima de emisiune (reducerea randamentelor faţă de nivelul indicativ de referinţă al pieţei secundare din ziua lansării) a fost de 10 puncte de bază pentru obligaţiunile cu maturitatea de 4 ani şi de 5 puncte de bază pentru celelalte două.
În ceea ce priveşte distribuţia geografică, investitorii din Europa de Vest au primit 69% din tranşa de 4 ani, în timp ce pentru maturitatea de 8 ani cea mai mare alocare, de 47%, a revenit investitorilor din Marea Britanie şi Irlanda. Aceştia au primit şi 45% din tranşa verde de 12 ani, urmaţi de investitorii din America de Nord, cu 20%.
„Tranzacţia a înregistrat o diversificare geografică şi sectorială extinsă. „De remarcat faptul că aproximativ 49% din tranşa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor responsabili din punct de vedere social (SRI) şi celor cu mandate specifice ESG sau verzi”, a transmis ministerul.
Administratorii de active au reprezentat principala categorie de investitori, cu ponderi de 69% la tranşa de 4 ani, 72% la cea de 8 ani şi 60% la obligaţiunile verzi. Fondurile speculative au primit 12%, 16%, respectiv 24% din cele trei tranşe, iar companiile de asigurări au avut alocări de 5%, 5% şi 13%.
Tranzacţia a fost intermediată de către BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V, JP Morgan SE şi Societe Generale.