Scriitoarea elvețiană de origine română Marta Caraion atrage atenția asupra necesității unei examinări mai sincere a Holocaustului din România și a importanței păstrării amintirilor de familie despre război, deportări și persecuții politice. Potrivit acesteia, numeroase istorii personale nu au ajuns încă să facă parte din memoria istorică colectivă.
Autoarea volumului „Transnistria. Istoria unei familii între Est și Vest, 1941-1981”, apărut și în limba română la Editura Polirom, susține că, deși au fost făcute cercetări importante asupra acelor evenimente, responsabilitatea regimului Antonescu nu este încă pe deplin cunoscută și asumată în memoria colectivă.
Într-un interviu pentru Realitatea TV, Marta Caraion a povestit că ideea de a scrie cartea a pornit de la dorința de a le transmite propriilor fiice istoria familiei, pe care nici ea nu o cunoștea în detaliu. Cercetarea a început de la mărturia mamei sale, care a supraviețuit deportării în Transnistria alături de bunica scriitoarei.
Pornind de la această istorie de familie, autoarea a cercetat arhive, documente istorice și mărturii, încercând să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce.
„Ideea a fost să înțeleg în detaliu ce, unde, de ce, cum și, într-un fel, să stabilesc un context al acestei povești de familie. Să fac o microistorie a familiei, pe care să o integrez într-o microistorie a locurilor unde s-au întâmplat aceste evenimente și apoi într-o macroistorie a războiului și a României în cel de-al Doilea Război Mondial”, a explicat Marta Caraion.
Autoarea susține că România condusă de Ion Antonescu a fost responsabilă de moartea a sute de mii de evrei și romi, estimările privind numărul victimelor evreiești fiind cuprinse între 250.000 și 400.000. Potrivit acesteia, deși istoricii au documentat amplu crimele comise în timpul războiului, aceste adevăruri nu au ajuns suficient în conștiința publică.
Cartea are și o puternică dimensiune personală. Mama scriitoarei a fost deportată la vârsta de 14 ani, iar Marta Caraion avea aceeași vârstă când a plecat în exil, în Elveția, în 1981. Ea a povestit că a părăsit România cu impresia că merge într-o vacanță, fără să știe că nu se va mai întoarce.
„A fost o rupere totală între două lumi, între două moduri de a gândi, două moduri de a trăi. Mi-au trebuit câțiva ani ca să realizez, să metabolizez această trecere de la o lume la alta”, a mărturisit scriitoarea.
În prezent, scriitoarea spune că Elveția este locul pe care îl numește acasă, însă identitatea sa a rămas multiplă, iar apartenența la mai multe spații culturale reprezintă, în opinia sa, o bogăție.
[bzplayer mp4=”https://youtu.be/_97kO6MUnB4″ muted=”false”]
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Aflată pentru prima dată în Republica Moldova, la invitația ambasadelor Franței și Elveției, Marta Caraion s-a întâlnit și cu elevi din mai multe instituții de învățământ, cărora le-a vorbit despre Holocaust, memorie și istoria familiei sale. Scriitoarea s-a declarat impresionată de pregătirea tinerilor și de întrebările acestora, inclusiv despre felul în care trauma deportărilor se transmite de la o generație la alta.
Articolul INTERVIU Scriitoarea Marta Caraion, despre istoria pe care nu avem dreptul să o uităm: „Să căutăm, să întrebăm” apare prima dată în Realitatea.md.