Eduard Țugui, șef al Direcției politici de atragere a investițiilor și dezvoltare industrială din cadrul MDED, a declarat că ministerul elaborează un proiect de lege care va răspunde la cinci dintre cele zece recomandări formulate de Curtea de Conturi. Proiectul urmează să fie prezentat Parlamentului în ianuarie 2027.
„De bună seamă, prima etapă este stabilirea formei organizatorico-juridice a administrațiilor Zonelor Economice Libere. Noi legal astăzi avem două opțiuni de bază: instituție publică sau societate comercială. Societatea comercială poate fi SA sau SRL”, a explicat oficialul.
Potrivit lui Țugui, propunerile concrete vor fi incluse în proiectul de lege, care urmează să fie prezentat Parlamentului aproximativ în luna ianuarie. Ulterior, vor avea loc consultări cu toți actorii implicați, inclusiv cu administrațiile ZEL.
Dacă se va opta pentru forma de societate comercială, vor fi necesare și modificări ale Codului fiscal. Totodată, forma juridică aleasă va determina cine va avea calitatea de fondator și cum vor fi gestionate și monitorizate proprietățile și activele zonelor.
„Dacă să fie stabilit Ministerul Economiei sau oricare altă instituție sau autoritate pe care o decide Guvernul, în funcție de asta vedem mai departe și la al cui bilanț și monitorizare sunt proprietățile sau activele care sunt în gestiune, care este raportul, cum se aprobă bugetul, care este nivelul de implicare. Nu dorim să cosmetizăm, cum au făcut mulți ani, s-a umblat peste lege, dar vrem să gândim un mecanism de guvernanță coerent”, a subliniat Eduard Țugui.
Rezidenții ZEL nu vor fi afectați
Reprezentantul MDED a ținut să precizeze că reorganizarea vizează guvernanța administrațiilor și nu va modifica regimul aplicabil agenților economici care activează în zonele economice libere.
„Pe această cale, anunțăm agenții economici, rezidenții ZEL, că nu vor fi afectați de ceea ce noi propunem privind guvernanța. Este un mesaj foarte important, pentru că din aceste discuții și din rapoarte să nu se deducă faptul că noi iar umblăm și deranjăm agenții economici pe care îi avem, puțini. Mediul investițional trebuie să fie unul previzibil și predictibil. Cu excepția ZEL Ungheni, toate zonele, conform garanțiilor, au funcționarea până în 2035. Încă o dată: modificările care vor fi propuse privind guvernanța nu îi vor afecta pe rezidenții ZEL”, a declarat acesta.
„Ceea ce și-a asumat Guvernul, statul Republica Moldova, rămâne bătut în cuie”, a dat asigurări Eduard Țugui.
ZEL, și huburi logistice pentru investitori
În paralel, autoritățile urmăresc să consolideze rolul zonelor economice libere ca platforme pentru atragerea de noi investiții, inclusiv prin dezvoltarea activităților logistice.
„Pentru investitorii noi, teritoriile ZEL vor deveni huburi logistice. De exemplu, aduc un bun de undeva din Asia, îl asamblează, îl reambalează, spre exemplu, și îl duc la export în Brazilia sau în Uniunea Europeană, în Germania, de exemplu. În timpul acesta, dânșii nu trebuie să plătească drepturile de import, nu au birocrații vamale – deci, au acest regim de zonă liberă suspensiv. Acesta tot este un hub logistic”, a explicat oficialul.
Necesitatea clarificării statutului juridic și a evidenței patrimoniului ZEL a fost semnalată de Curtea de Conturi. Auditul a constatat deficiențe în contabilizarea terenurilor proprietate a statului aferente zonelor economice libere. Acestea nu erau reflectate corespunzător în evidența contabilă a Agenției Proprietății Publice, în bilanțurile fondatorilor și în bilanțul consolidat al Guvernului, ceea ce afecta reflectarea valorii patrimoniului public și trasabilitatea drepturilor patrimoniale.
The post Administrațiile zonelor economice libere vor fi reorganizate, fără a afecta rezidenții appeared first on LOGOPRESS.