Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins joi șapte acțiuni introduse de Polonia împotriva unor măsuri esențiale din pachetul european „Fit for 55”, parte a Pactului Verde European (Green Deal), potrivit unui comunicat oficial al instanței de la Luxemburg.
Hotărârile reprezintă un eșec major pentru încercările Poloniei de a bloca în instanță legislația climatică europeană, într-un moment în care mai multe guverne europene solicită relaxarea unor obiective de mediu, invocând costurile pentru populație și industrie.
Legile contestate urmăresc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050.
Ce se întâmplă cu mașinile pe benzină și motorină din 2035
Una dintre cele mai importante măsuri contestate de Polonia privește obiectivul european de reducere cu 100% a emisiilor de CO₂ pentru autoturismele și vehiculele comerciale ușoare noi, începând din 2035.
Practic, în forma actuală a legislației, producătorii auto trebuie să ajungă la emisii zero pentru mașinile noi comercializate pe piața europeană, ceea ce presupune eliminarea treptată a modelelor convenționale pe benzină și motorină din oferta de vehicule noi.
Autoturismele existente vor putea fi utilizate în continuare, iar legislația nu introduce o interdicție generală asupra tranzacțiilor cu mașini second-hand.
Hotărârea CJUE menține în vigoare cadrul legislativ actual, dar nu împiedică instituțiile europene să modifice ulterior regulile printr-o nouă procedură legislativă.
O nouă taxare a carbonului pentru încălzirea locuințelor și carburanți
O altă măsură importantă menținută de instanța europeană este extinderea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii prin mecanismul ETS2.
Acesta vizează emisiile generate de combustibilii utilizați în transportul rutier și în încălzirea clădirilor, inclusiv carburanții auto și combustibilii fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor.
Sistemul urmează să devină pe deplin operațional în 2028, după ce lansarea sa a fost amânată cu un an.
Spre deosebire de o taxă achitată direct de fiecare gospodărie, ETS2 obligă furnizorii de combustibili să cumpere certificate corespunzătoare emisiilor generate de produsele comercializate.
Costurile suplimentare ar putea fi transferate, parțial sau integral, în prețurile plătite de consumatori.
În România, mecanismul ar putea influența prețurile carburanților și costurile încălzirii cu gaze naturale, însă impactul exact va depinde de prețul certificatelor de emisii, de modul în care companiile transferă costurile și de măsurile de compensare adoptate.
Uniunea Europeană a prevăzut și un Fond Social pentru Climă, destinat sprijinirii gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport afectați de tranziția energetică.
Ce alte legi europene au fost contestate
Pe lângă regulile pentru automobile și ETS2, Polonia a încercat să anuleze și alte cinci acte legislative europene.
Acestea privesc obiectivele naționale de reducere a emisiilor în sectoare precum agricultura, transporturile și gestionarea deșeurilor, absorbția carbonului prin utilizarea terenurilor și pădurilor, mecanismul de stabilizare a pieței certificatelor de emisii, normele privind eficiența energetică și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).
Ultimul mecanism introduce un cost al carbonului pentru anumite produse importate în Uniunea Europeană din țări terțe, cu scopul de a reduce avantajul competitiv al producătorilor care operează în state cu reguli de mediu mai puțin stricte.
Toate cele șapte acte legislative rămân în vigoare după hotărârile pronunțate joi.
De ce a dat Polonia în judecată Uniunea Europeană
Litigiile au fost inițiate în perioada în care Polonia era guvernată de partidul național-conservator Lege și Justiție (PiS).
Șase acțiuni au fost depuse în iulie și august 2023, iar cea de-a șaptea a fost introdusă pe 14 decembrie 2023, la o zi după instalarea guvernului condus de Donald Tusk.
Deși noua administrație proeuropeană a promis îmbunătățirea relațiilor cu Bruxellesul, guvernul Tusk a decis să nu retragă procesele.
Argumentul central al Poloniei a fost că legislația climatică europeană afectează fundamental structura sistemului său energetic, puternic dependent de cărbune.
Varșovia a susținut că aceste decizii ar fi trebuit adoptate prin unanimitate în Consiliul Uniunii Europene, ceea ce ar fi permis fiecărui stat membru să le blocheze prin veto. Curtea de Justiție a respins însă această interpretare.
Judecătorii au stabilit că măsurile contestate puteau fi adoptate prin procedura legislativă ordinară, în care Consiliul UE decide prin majoritate calificată, alături de Parlamentul European.
Instanța a explicat că efectele economice indirecte ale unor măsuri de mediu nu sunt suficiente pentru a impune unanimitatea.
De asemenea, Curtea a respins argumentele potrivit cărora legislația ar încălca principiul solidarității energetice sau ar afecta nejustificat bunăstarea populației prin creșterea prețurilor și pierderea locurilor de muncă.
Bătălia pentru Green Deal continuă în Europa
Deși hotărârile CJUE sunt definitive și închid aceste litigii, disputa politică privind legislația climatică europeană este departe de a se fi încheiat.
Polonia rămâne printre statele care solicită modificarea anumitor prevederi ale Pactului Verde European, inclusiv măsuri pentru reducerea impactului ETS2 asupra populației.
În octombrie 2026, Consiliul UE a aprobat deja modificări ale mecanismului de stabilizare a pieței ETS2, menite să limiteze volatilitatea și creșterile excesive ale prețului certificatelor de emisii.