Informația este publicată de publicația română SFIN. Inițiativa ar putea extinde capacitățile de transport ale regiunii, în special prin crearea unei rute alternative pentru transportul de mărfuri și ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei.
Cum va arăta coridorul navigabil între Marea Neagră și Marea Baltică
Proiectul, în valoare de câteva miliarde de euro, prevede transformarea râului Prut într-o cale navigabilă și crearea unui coridor acvatic între Marea Neagră și Marea Baltică. Acesta ar urma să lege județul românesc Galați de portul polonez Gdańsk, traversând teritoriile României, Moldovei, Ucrainei și Poloniei. De asemenea, se preconizează conectarea orașului Iași la viitoarea rețea de transport.
Inițiativa, denumită „Autostrada Albastră” sau „Porțile de Est”, este susținută de Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie din Iași. Acesta consideră că proiectul poate deveni o investiție strategică pentru Europa de Est și poate avea o importanță geoeconomică semnificativă.
Traseul va urma cursul râurilor Prut, Nistru, San și Vistula. Pentru a asigura o legătură neîntreruptă între acestea, va fi necesară construirea a două canale artificiale cu o lungime de aproximativ 30 km între Prut și Nistru și de aproximativ 51 km între Nistru și San. Acesta din urmă se varsă în Vistula, care duce apele către Marea Baltică, în apropiere de Gdańsk.
Avantajele proiectului
Conform estimărilor lui Butnariu, lungimea viitorului coridor navigabil va fi de sub 2000 km. Fezabilitatea economică reală a proiectului va depinde de costul construcției, de capacitatea de transport a căii navigabile, de durata transporturilor și de dezvoltarea infrastructurii necesare.
Cu toate acestea, autorul proiectului nu menționează nici măcar aproximativ costul acestuia și posibilele surse de finanțare.
Una dintre etapele-cheie ale inițiativei va fi amenajarea a aproximativ 500 km din albia Prutului pentru navigație. Inițial, se preconizează dezvoltarea tronsonului dintre Galați și lacul de acumulare Stynka-Costești. Conform previziunilor lui Butnariu, acest lucru ar putea dura șapte-opt ani, dacă proiectul va beneficia de sprijin politic, finanțare și documentația tehnică necesară. Totuși, acest termen nu este oficial, deoarece, înainte de începerea lucrărilor, inițiativa trebuie analizată, proiectată și aprobată.
De asemenea, este prevăzută conectarea orașului Iași la ruta navigabilă prin râurile Bahlui și Jijia. Potrivit lui Butnariu, canalul dintre acestea a fost deja construit anterior.
Pe tronsoanele amenajate vor putea circula barje cu o capacitate de încărcare cuprinsă între 500 și 1.000 de tone. Se preconizează că acestea vor transporta produse agricole și alte mărfuri în vrac, ceea ce ar putea constitui o alternativă la transportul rutier și feroviar. În plus, proiectul va contribui, potențial, la dezvoltarea infrastructurii de irigații și la reducerea riscului de inundații.
Acest proiect are o vechime de peste 100 de ani
Ideea creării unei legături navigabile între Marea Neagră și Marea Baltică este discutată încă din anii 1920. Prima propunere a fost transmisă misiunii poloneze în decembrie 1921, iar deja în 1927 partea poloneză a pregătit un proiect tehnic inițial. Totodată, inițiativa este atribuită inginerului român Ion Popoviț, care a lucrat la acest proiect în perioada 1922–1924.
În 1926, România și Polonia au purtat negocieri privind punerea în aplicare a proiectului. Cu toate acestea, din cauza crizei economice din perioada 1929–1933 și a izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, proiectul a fost în cele din urmă abandonat.
„Relansarea proiectului va presupune cooperarea României cu Republica Moldova, Ucraina și Polonia. Potrivit lui Paul Butnariu, Iași ar putea deveni un nod important al transportului european și o bază pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea Republicii Moldova”, se menționează în articol.
The post În România se propune crearea unui coridor navigabil între Marea Neagră și Marea Baltică appeared first on LOGOPRESS.