Înalta Curte de Casație și Justiție a găsit o cale prin care reușeșete să ascundă opiniei publice deciziile discutabile pe care le ia în dosare „sensibile” din punct de vedere politic. Un asemenea dosar e cel prin care a achitat un condamnat definitiv, a cărui vinovăție fusese atestată anterior de șase instituții, dintre care patru erau instanțe de judecată.
Este vorba de primarul PNL al orașului Cernavodă, Liviu Cristian Negoiță, acuzat de abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 9,3 milioane de lei, și care a primit 4 ani de închisoare cu executare.
La scurt timp după ce a început să execute sentința, Înalta Curte i-a admis un recurs în casație – o cale extraordinară de atac – și încă de la primul termen l-a achitat, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Însă faptele au existat și au fost atestate și sancționate, pe rând, de șase instituții: Curtea de Conturi – care a constatat neregulile, două instanțe de contencios administrativ – care au respins contestarea raportului Curții de Conturi, Direcția Națională Anticorupție – care a făcut ancheta penală, Tribunalul Constanța – care a judecat și a condamnat în primă instanță, și Curtea de Apel Constanța – care menținut verdictul Tribunalului printr-o sentință definitivă.
Înalta Curte de casație și Justiție e singura care nu a văzut faptele – iar acum refuză să facă publice motivele pentru care a dispus achitarea.
Statul și privatul
Liviu Cristian Negoiță e primar al orașului Cernavodă din 2016. Un control al Curții de Conturi a descoperit, în 2019, că vreme de trei ani, primarul a finanțat ilegal un club sportiv din oraș, constatând un prejudiciu de 9,3 milioane de lei.
Clubul sportiv Axiopolis Cernavodă a fost înființat ca persoană juridcă de drept privat, non-profit, având ca asociați Consiliul Local Cernavodă și două persoane fizice. Clubul nu era o instituție în subordinea Consiliului Local, ca să poată fi finanțat direct de la bugetul localității.
Fiind vorba de o persoană juridică de drept privat, finanțarea sa din bugetul public nu putea fi făcută decât în condițiile unei legi speciale pentru finanțarea unor asemenea entități – Legea 350/2005 – chiar dacă unul dintre asociații clubului este Consiliul Local.
Potrivit acestei legi, lucrurile ar fi trebuit să se desfășoare în felul următor: Consiliul Local alocă în buget sume pentru domeniul „Sport”, apoi primăria organizează o selecție de oferte pentru finanțarea de activități sportive, după care încheie un contract cu entitățile care au câștigal selecția.
Primarul dispunea personal plățile
Curtea de Conturi a constatat că din toată această procedură, se efectua doar primul pas: Consiliul Local aloca anual sume pentru domeniul „Sport”. După care, fără să fi trecut printr-o procedură de selecție și fără să fi existat vreun contract încheiat cu Primăria, clubul sportiv Axiopolis prezenta lunar Primăriei nevoile sale de finanțare, iar primarul Liviu Cristian Negoiță aproba personal finanțarea, fără viză de control financiar preventiv, fără aviz din partea compartimentelor de specialitate sau al șefului compartimentului juridic.
Vreme de trei ani, între 2017 și 2019, primarul a aprobat nu mai puțin de 33 de asemenea cereri de finanțare, însumând 9,3 milioane de lei.
O altă exigență a legii este ca finanțarea să susțină exclusiv activități sportive, nu alte activități ale clubului. Or Curtea de Conturi, defalcînd suma alocată în total, a constatat că nu mai puțin de 1,4 milioane de lei au fost plătiți unei firme de bodyguarzi, pentru servicii de pază, iar 1,8 milioane de lei au fost scoși în cash din casieria clubului, cu justificarea „Diverse” – fără să se detalizeze pe ce s-au dus acei bani.
Raportul întocmit de Curtea de Conturi a fost atacat în contencios administrativ de către primarul Liviu Cristian Negoiță, la Tribunalul Constanța, dar acțiunea sa a fost respinsă. După cum respins a fost și recursul făcut la Curtea de Apel Constanța.
La sesizarea Curții de Conturi, DNA a demarat o anchetă, finalizată cu un rechizitoriu, dosarul fiind trimis spre judecată Tribunalului Constanța. Instanța l-a găsit pe primarul Liviu Cristian Negoiță vinovat de abuz în serviciu și, pe 7 februarie 2025, l-a condamnat la 4 de închisoare cu executare și confiscarea sumei de 9,3 milioane de lei. Totodată, instanța a păstrat sechestrele puse pe averea primarului, în vederea recuperării prejudiciului.
Apelul făcut de Liviu Cristian Negoiță a fost respins pe 13 ianuarie 2026, Curtea de Apel Constanța confirmând prin sentință definitivă condamnarea stabilită de Tribunal. Liviu Cristian Negoiță a fost încarcerat în aceeași zi, ca să-și execute pedeapsa.
Recursul în casație: se produce miracolul
La scurt timp după ce a fost încarcerat, Liviu Cristian Negoiță a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu o cale extraordinară de atac: recurs în casație.
Pe 27 mai 2026, la primul termen de judecată, la Înalta Curte se produce miracolul: un complet de 3 judecători a răsturnat tot ce descoperiseră anterior alte șase instituții și a dispus achitarea lui Liviu Cristian Negoiță, pe motiv că „fapta nu e prevăzută de legea penală” – după cum era consemnat în minuta publicată pe portalul Înaltei Curți. Curtea a dispus și ridicarea sechestrelor.
În aceeași zi, Liviu Cristian Negoiță a părăsit penitenciarul Slobizoa, unde își ispășea pedeapsa. Surse judiciare susțin că rudele sale erau deja prezente la poarta penitenciarului, pentru a-l întâmpina, încă înainte ca decizia instanței să fie publicată.
Motivele pentru care instanța supremă a decis astfel pot fi găsite în motivarea deciziei.
G4 Media a solicitat Înaltei Curți, pe 7 iulie, decizia motivată, dar ni s-a răspuns că aceasta „se află în curs de redactare, o copie a acesteia putând fi solicitată ulterior finalizării ei”.
Între timp, peste vară, de pe site-ul Curții a dispărut și minuta sentinței.
Am revenit cu solicitarea în septembrie, cerând atât motivarea anonimizată în condițiile legii a sentinței, cât și explicații privind dispariția minutei de pe site-ul Curții.
Biroul de presă ne-a răspuns că minutele hotărârilor sunt șterse de pe site după ce sentințele motivate sunt încărcate în sistemul ECRIS, pentru motive de protecție a datelor personale și în aplicarea așa-numitului „drept la uitare”.
Gradul de încărcare bate legea
Cât privește cererea principală, motivarea deciziei, biroul de presă a răspuns că deciziile instanței sunt disponibile pentru terțe persoane, după anonimizare, la secțiunea de Jurisprudență, unde sunt urcate cronologic, în funcție de gradul de încărcare al Serviciului Jurisprudență și în măsura în care sunt relevante jurisprudențial.
Ultimul recurs în casație încărcat pe portalul de Jurisprudență datează de mai bine de un an, mai exact din data de 4 noiembrie 2025.
În temeiul legii privind accesul la informații publice, G4 Media a formulat către președinta Înaltei Cuți, Lia Savonea, o reclamație administrativă față de răspunsul primit, cu următoarele obiecții:
- Biroul de presă a indicat procedura prin care o instituție își face publice din oficiu, pentru toți cetățenii, informațiile publice pe care le adminisează. Presa are însă o secțiune distinctă în lege, cu o procedură aparte.
- A condiționa transmiterea motivării de gradul de încărcare al unui serviciu și, mai ales, de relevanța jurisprudențială a acesteia face total nepredictibil termenul în care am putea primi un răspuns și golește de conținut prevederile legale care stabilesc termene precise pentru a răspunde unei solicitări de presă.
Reclamația adminsitrativă a fost analizată de o comisie de la nivelul Înaltei Curți. Răspunsul său către G4 Media a omis complet obiecțiile ridicate de G4 Media și s-a mulțumit doar să repete ceea ce ne comunicase inițial biroul de presă: gradul de încărcare și relevanța jurisprudențială.
Iar dacă cineva de la Înalta Curte, nu se știe cine, va stabili că această decizie nu este relevantă jurisprudențial, practic devine o certitudine că motivarea ei nu va deveni publică niciodată. O vor cunoaște doar patru oameni: primarul din Cernavodă și cei trei judecători care l-au extras din pușcărie.